Judecătorii de la Curtea de Apel București au de rezolvat un litigiu între CNAIR și Danlin XXL. Concret, Compania Națională de Autostrăzi a solicitat în instanță sancțiionarea DANLIN XXL pe motiv că aceștia din urmă au contestat legalitatea prodecurilor de licitație inițiată de Compania de Stat.

Vești proaste despre Autostrada Moldovei. CNAIR a lansat în licitație publică proiectul de realizare unuia din tronsoanele Autostrăzii Ploiești-Buzău. Constructorul nemțean a pariticipat la licitația respectivă, însă, într-un final a DANLIN XXL a contestat procedurile inițiate de Compania de Autostrăzi.

Autostrada Moldovei și nemulțumirea CNAIR

La rândul ei, CNAIR a chemat în instanță constructorul nemțean pe motiv că cei de la DANLIN XXL au tergiversat proiectele de infrastructură. Tribunalul București a dar câstig de cauză companiei din Piatra Neamț. Însă apelul va fi judecat în luna octombrie de magistrații Palatului de Justiție din Splaiul Independenței 5.

Curtea de Apel București va lua în considerare obiecțiunile înaintate de CNAIR împotriva Tribunalului București. Acesta din urmă a respins sancționarea companiei din Piatra Neamț. Trebuie menționat faptul că DANLIN XXl a mai participat la licitațiile companiei în cazul Autostrăzii Ploiești-Buzău și Bacău.

Despăgubirile solicitate sunt derizorii în raport cu valoarea proiectelor de infrastructură pe care le întreprinde. Problema de fond, ține de fapt de cultura organizațională a companiei de stat. Altfel spus, CNAIR le cere judecătorilor să sancționeze companiile care își arogă dreptul de a contesta veridicitatea licitațiilor.

Contestații peste contestații

Astfel, magistrații Tribunalului București au avut pe rol mai multe solicitări venite din partea funcționarilor CNAIR. Judecătorii au respins pe bandă rulantă pretențiile companiei aflată în subordinea ministerului Transpoturilor.

Altminteri, logica de funcționare a CNAIR s-ar traduce prin faptul că societățile sunt nevoite să accepte orice decizie venită din partea funcționarilor companiei de stat. Deși, protocolul în baza căruia sunt formulate procedurile de licitații stipulează în mod expres dreptul participanților de a constesta diferite hotărâri. În linii mari, putem deduce faptul că magistrații sunt cei care limitează numărul de abuzuri efectuate de CNAIR.

În sprijinul acestei afirmații reamintim de cazul grecilor de la Intrakat. Aceștia au câștigat la Consiliul Național de Soluționare a Constestațiilor CNSC, nici mai mult nici mai puțin  de cinci contestații împotriva CNAIR. Așadar, pe baza cererilor de chemare în judecată formulate de CNAIR, la adresa fimelor care își exercită dreptul de a face contestație, se poate deduce faptul că funcționarii companiei de stat funcționează contrar logicii democrației.

Decizia Tribunalului București

Aspect evocat și de magistrații Trbinunalului București după cum urmează:

”În ceea ce priveşte abuzul de drept, Tribunalul reţine că, potrivit art. 15 C.civ., „niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe”, iar, potrivit art. 1353 C.civ., „cel care cauzează un prejudiciu prin chiar exerciţiul drepturilor sale nu este obligat să-l repare, cu excepţia cazului în care acesta este exercitat abuziv(...)

(...) Tribunalul nu are în vedere interpretarea potrivit căreia exercitarea unei contestaţii ar fi un drept al oricărui participant la procedura de achiziţie iar exercitarea unui drept procesual nu poate da niciodată dreptul la despăgubiri, întrucât o asemenea interpretare ar face ca norma instituită art.61 ind. 1 alin. 5 ind. 1 din lege să nu producă niciodată efecte; or, un text de lege nu poate fi interpretat într-un sens care ar conduce la lipsa lui de efecte.

Contestațiile pot fi formulate și cu bună-credință, fapt ce exclude atragerea răspunderii. De asemenea, Tribunalul reține că formularea unei contestații de către un ofertant în cadrul unei proceduri de achiziție publică poate constitui faptă ilicită ce atrage răspunderea civilă delictuală doar în ipoteza în care se dovedește că exercitarea acestui drept s-a realizat în mod abuziv. Această concluzie reiese și din jurisprudența Curții Constituționale.

Aplicând considerentele precizate de Curtea Constituțională prezentei cauze, Tribunalul reține că reclamanta nu a dovedit caracterul abuziv al contestației formulate de pârâtă împotriva rezultatului procedurii de atribuire, iar din parcurgerea Deciziei CNSC nu rezultă reținerea caracterului vădit nefondat sau abuziv al contestației formulate de pârâtă, în condiţiile în care au existat ample considerente, prin care au fost analizate aspectele invocate de pârâtă”, potrivit instanței de judecată, citată de newsonline.ro.