Este vorba despre plasticul din articolele de zi cu zi, precum haine, ambalaje alimentare, detergenți sau creme și nu despre cel din pungi, farfurii sau produse de unică folosință. În contact direct cu corpul sau cu aerul din cameră, substanțele chimice care compun aceste produse, pot fi extrem de periculoase pentru organism, conducând spre boli grave.

Agenția Federală de Mediu din Germania a realizat o cercetare, prin care au investigat ce reziduuri din aceste materiale plastice sunt detectate în urina și sângele copiilor și adolescenților.

„Produsele de degradare ale unsprezece din cele 15 componente plastice studiate au fost găsite în urina a 97% dintre copiii investigați. Rezultatul este dramatic, pentru că astfel de substanțe nu au ce căuta în corpul celor mici. Aceste substanțe, care perturbă hormonii, ar putea fi cauza bolilor civilizației, precum obezitatea, tulburările de fertilitate, cancerul sau întârzierile de dezvoltare”, a declarat purtătoarea de cuvânt pentru mediu, Bettina Hoffmann.

Copiii mici, cei mai afectați

În probele de urină ale copiilor testați au fost găsite reziduurile a 11 dintre 15 substanțe testate, dar ceea ce i-a îngrijorat cu adevărat pe cercetători a fost nivelul ridicat de PFOA, respectiv acid perfluorooctanoic. Acesta era mult peste limită la 20% dintre copii, în special la cei cu vârste mici, acolo unde proporția era mult mai mare.

„Studiul nostru arată clar că ingredientele din plastic, a căror producție crește de la o zi la alta, își fac din ce în ce mai simțită prezența și în organismul nostru. Într-adevăr îngrijorător este faptul că sunt cei mai afectați copiii mici, ei fiind cel mai sensibil grup”, a declarat Marike Kolossa-Gehring, toxicolog la Agenția Federală de Mediu, unul dintre autorii studiului.

În sondaj a fost cuprins și mediul în care trăiesc copiii testați. Spre exemplu, micuții au fost întrebați dacă zona în care locuiesc este aglomerată, dacă se fumează la ei acasă, ce fel de produse sunt folosite mai des în viața de zi cu zi sau din ce materiale sunt perdelele și covoarele din casă. Rezultatul a arătat că, în familiile fără posibilități financiare, fenomenul este mai accentuat, acești copii având mai multe reziduuri de plastic în corpul lor, decât cei din familii cu statut social ridicat.

Te-ar putea interesa și: