Social
Asociația Editorilor din România spune „NU” taxei pe citit. Val de nemulțumiri legate de timbrul literar
Bibliotecă. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Un proiect de ordonanță de urgență aflat în dezbatere publică este criticat pentru costurile estimate la peste 3 milioane de euro, sumă care ar putea fi acoperită indirect de cititori. Potrivit Asociației Editorilor din România (AER) , măsura ar fi aplicată în avantajul Uniunii Scriitorilor din România.
Asociația Editorilor din România: proiectul de „taxă pe citit” ar putea costa peste 3 milioane de euro și este legat de extinderea timbrului literar
Asociația Editorilor din România avertizează că, în contextul degradării situației culturii scrise din ultimele nouă luni, a fost avansată o propunere privind introducerea unei așa-numite „taxe pe citit”, care ar putea genera costuri de peste 3 milioane de euro pentru cetățeni, în beneficiul exclusiv al Uniunii Scriitorilor din România.
„Un proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică amenință să scoată peste 3 milioane de euro din buzunarele cititorilor pentru beneficiul exclusiv al Uniunii Scriitorilor din România”, potrivit reprezentanților asociației.
Reprezentanții AER spun că totul ar fi în beneficiul Uniunii Scriitorilor
Reprezentanții asociației susțin că organizația respectivă ar urma să încaseze sume semnificative din vânzarea fiecărui volum, indiferent de domeniul abordat, de naționalitatea autorului sau de apartenența acestuia la Uniunea Scriitorilor.
„Asociația Editorilor din România atrage atenția că, deși situația culturii scrise a devenit una dezastruoasă în ultimele nouă luni, a apărut propunerea de a introduce o taxă pe citit care va scoate cel puțin 3 milioane de euro din buzunarele cetățenilor în beneficiul exclusiv al Uniunii Scriitorilor din România. Această entitate ar urma să primească beneficii consistente din vânzarea fiecărei cărți, indiferent de domeniul acesteia, de țara de proveniență a autorului sau de calitatea de membru/nemembru al Uniunii Scriitorilor”, mai arată sursa.
bani / sursa foto: dreamstime.com
De unde au pornit nemulțumirile
Un proiect de ordonanță de urgență publicat în consultare pe site-ul Ministerului Culturii începând cu 17 aprilie ar urma să aducă modificări semnificative Legii nr. 35/1994 privind timbrul cultural. Inițiativa vizează simplificarea cadrului legislativ și eliminarea unor timbre existente, precum cel folcloric și cel de divertisment.
În același timp, noile prevederi ar extinde aplicarea timbrului literar asupra tuturor tipurilor de cărți, inclusiv volume tipărite sau audio, indiferent de limbă. Măsura ar include și lucrări realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, precum și albume de artă.
„Sumele pretinse cu titlu de timbru literar ar urma să intre exclusiv în conturile Uniunii Scriitorilor din România, al cărei președinte Varujan Vosganian nu este la prima tentativă de a impune o taxă pe citit de asemenea anvergură, după tentativele similare din 2011-2012 și 2014-2016, ambele soldate cu eșecuri răsunătoare”, continuă aceștia.
Taxa pe citit a stârnit un val de nemulțumiri
Reprezentanții AER afirmă că timbrul literar, instituit prin Legea nr. 35/1994 și având origini în reglementări mai vechi, din 1949, nu s-ar mai justifica în forma actuală. În opinia lor, apariția Legii dreptului de autor din 1996 a făcut ca această taxă să fie depășită, transformând-o într-o povară suplimentară pentru cititori și pentru piața de carte.
Asociația solicită eliminarea timbrului literar din viitoarea formă a legii, invocând precedentul eliminării altor tipuri de timbru, precum cel folcloric și cel de divertisment.
În același timp, AER susține că acest sector beneficiază deja de mai multe forme de sprijin public, atât prin drepturi de autor prevăzute de Legea nr. 8/1996, cât și prin diverse facilități și finanțări acordate de stat și autorități publice. Printre acestea sunt menționate indemnizații pentru pensionari membri ai Uniunii Scriitorilor, indemnizații de merit pentru membri considerați cu realizări deosebite, finanțarea revistelor și sprijin pentru evenimente culturale.
Propunerile făcute de AER
În ceea ce privește proiectul de ordonanță aflat în dezbatere, editorii propun, în cazul în care timbrul nu va fi eliminat, reducerea nivelului acestuia la 0,2% din valoarea unei cărți, având în vedere extinderea aplicabilității la toate tipurile de volume, inclusiv formate audio și lucrări realizate în afara țării.
Totodată, AER înaintează o serie de modificări punctuale la Legea nr. 35/1994, vizând clarificarea categoriilor de cărți supuse timbrului, ajustarea termenelor de plată și reducerea penalităților aplicate pentru întârzieri, pe care le consideră disproporționate.
„Revenind la proiectul de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică, dacă Ministerul Culturii nu este de acord cu eliminarea timbrului literar, propunem reducerea cuantumului acestuia la 0,2% din valoarea unei cărți,având în vedere că proiectul extinde aplicabilitatea timbrului la absolut toate cărțile, indiferent dacă sunt tipărite sau audio și indiferent dacă au fost editate sau nu în România”, arată sursa.
Variantele propuse de Ministerul Culturii în urmă cu trei ani
De asemenea, AER reia modificările propuse Ministerului Culturii încă de acum trei ani, privind actuala formă a Legii nr. 35/1994: „A. la articolul 1, alineat (2) se prevede că timbrul literar se aplică pentru ”cărțile beletristice”; propunem explicitarea termenului și reformularea textului de lege în ”Timbrul literar se aplică pentru fiecare exemplar din cărțile beletristice ale autorilor români, mai puțin cărțile pentru copii, vândute prin unitățile de orice fel, editate sau nu în România”;
B. la articolul 2, alineat (1) impune viramentul lunar către organizațiile de creatori al sumelor încasate, dar el poate fi aplicat doar de către distribuitori, care încasează banii la momentul vânzării către public, dar nu fac raportări lunare către editori și nici plăți lunare către aceștia: propunem ca alineatul să facă referire la plăți ”anuale”;
C. imposibilitatea plății lunare pune editorii în incidența articolului 5, alineat (3), care prevede o exagerată penalizare de 0,2% pe ziua de întârziere, ceea ce transformă debitul datorat organizațiilor de creatori în doar o fracție din accesoriile ce se constituie în debit către bugetul de stat și generează blocaje și tensiuni instituționale inutile între edituri și organismele financiare; propunem ca alineatul să facă referire la penalități de 0,01% pe ziua de întârziere”, mai spun aceștia.
Mesaj ferm
Organizația se declară, de asemenea, împotriva unor eventuale modificări care ar schimba beneficiarul timbrului literar, susținând că există hotărâri judecătorești definitive care stabilesc alt regim de distribuire a acestor fonduri.
„AER se pronunță ferm împotriva oricărei încălcări a deciziilor judecătorești definitive: modificările propuse de Ministerul Culturii vor face Uniunea Scriitorilor unic beneficiar al timbrului literar, în condițiile în care există patru decizii consecutive ale instanțelor din România care statuează rolul de beneficiar al acestor sume pentru Asociația Română a Creatorilor Culturali și Artiștilor (ARCCA), entitate care a dovedit că poate să facă proiecte de mult mai mare impact pentru cultura scrisă, având la dispoziție sume mult mai mici decât Uniunea Scriitorilor.
Sperăm că Ministerul Culturii va reevalua oportunitatea modificărilor propuse și va lua cea mai bună decizie în folosul cititorilor români și al culturii scrise din România”, au încheiat reprezentanții AER.
