Până pe data de 20 iunie la ASF au fost înregistrate un numar de 4.333 petiţii, dintre care 150 de reclamaţii au vizat clasa asigurărilor de locuinţe

Până pe data de 20 iunie la ASF au fost înregistrate un numar de 4.333 petiţii, dintre care 150 de reclamaţii au vizat clasa asigurărilor de locuinţe. Aspectul cel mai des reclamat de către petenți pentru aceste tipuri de asigurări a fost nerespectarea prevederilor legale/contractuale (60%) respectiv neplata/plata parțială a despăgubirilor (20,67%). De fapt, problema este că foarte multă lume nu ştie ce se despăgubeşte şi ce nu în cazul în care are încheiată o poliţă de asigurare pentru locuinţe, mai ales în cazul celor obligatorii. Pentru brokerii de asigurări vânzarea poliţelor obligatorii nu este o afacere din cauza comisioanelor extrem de mici, aşa că nu au niciun interes să le promoveze.

Legea privind asigurarea obligatorie a locuinţelor (Legea 260/2008) este una şchioapă, ea fiind, de fapt, rezultatul lobby-ului făcut de companiile de asigurări care au văzut în aceasta o oportunitate de a-şi rotunji veniturile. Despre protejarea intereselor asiguraţilor nu se pot spune însă prea multe lucruri. Plăteşti o poliţă obligatorie care spune că te despăgubeşte în caz de inundaţii, dar tu stai la bloc sau într-o zonă neinundabilă. Din cele 600.000 de intreprinderi mici şi mijlocii care există în România, majoritatea covârşitoare au sediul social în locuinţa patronului, dar câţi dintre aceştia ştiu oare că asigurarea obligatorie nu-i protejează în cazul unei nenorociri.

O nouă lege, poate la anul

Despre modificarea Legii privind asigurarea obligatorie a locuinţelor se vorbeşte de ani de zile, dar până acum totul a rămas la stadiul de bune intenţii. La un moment dat a apărut şi un proiect de modificare, dar el s-a pierdut, pe undeva, pe traseul legislativ. Noua conducere a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) spune însă că anul viitor ar putea aduce o nouă lege. “Vă mărturisesc faptul că nu sunt mulţumit de actuala formă a legii a privind asigurarea obligatorie a locuinţelor. Ea va trebui modificată, cel mai probabil anul viitor, dupa o dezbatere amplă. Consumatorii trebuie mai bine protejaţi în noua forma legislativă a acesteia”, ne-a declarat Ovidiu Wlassopol, prim-vicepreşedintele ASF.

Sunt convins ca dupa modificarea legislativă şi o implicare sporită a pieţei de asigurări şi a Autorităţii de Supraveghere Financiară în educarea financiară a populaţiei, gradul de asigurare obligatorie a locuinţelor va creste semnificativ. Până atunci această piaţă de asigurări de locuinţe va rămâne una “de buzunar”, cu un grad de acoperire de sub 20%.

Ovidiu Wlassopol, prim-vicepreşedinte ASF

În cazul schimbarii proprietarului locuintei asigurate, asigurarea PAD nu se pierde, aceasta poate fi transmisa noului proprietar, cu conditia ca noul proprietar să notifice în 5 zile asigurătorul care a emis poliţa de asigurare şi să transmită o copie după dovada actului de proprietate a locuinţei achizitionate.

Ce nu despăgubeşte poliţa de asigurare PAD:

- Imobilul căruia i-a fost schimbată destinaţia de locuinţă. Un exemplu ar fi dacă în apartament se desfăşoară activităţi comerciale. În cazul în care locuinţa are destinaţei mixtă, sediu de firmă şi locuinţă, trebuie încheiate două poliţe PAD. Una pentru suprafaţa destinată firmei şi una pentru cea cu destinaţei de locuinţă;

- Bucătăriile de vară, foişoarele, hambarul şi alte anexe care nu sunt legate structural de cladirea asigurată;

 - Magazia şi garajul, chiar dacă sunt legate structural de locuinţă, nu sunt asigurate pentru ca nu au destinaţie de locuit;

- Nu sunt despăgubite bunurile aflate în locuinţă (centrala termică, hidrofor, frigider, TV etc.)

- Dacă există două imobile în curte (exemplu: un imobil nou şi o casă bătrânească), ambele imobile trebuie asigurate pentru a primi despăgubirea pentru fiecare imobil in parte.

PAD nu acoperă daunele provocate:

•de inundaţiile produse în timpul formării unor lacuri de acumulare sau în timpul schimbării artificiale a cursurilor de apă;

• de cazurile de ameninţare bruscă de prăbușire sau alunecare de teren, precum și în cazul imposibilităţii folosirii, chiar prin repararea sau consolidarea clădirilor, dacă aceste fenomene au fost prilejuite, înlesnite ori agravate de săpături sau lucrări edilitare de orice fel, lucrări de prospecţiuni, explorări ori exploatări miniere sau petroliere, la suprafaţă ori în profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor;

-nu despăgubeşte evenimentul de furtună. În cazul în care în urma fenomenelor atmosferice este avariat acoperişul locuinţei şi plouă în casă, daunele provocate de apă nu se despăgubesc prin poliţa PAD;

•de tasarea (lăsarea) terenului de fundaţie fie sub sarcina construcţiei, fie datorită altor cauze;

•de formarea de crăpături în terenul de fundaţie sau în terenul din preajma clădirii, datorită variaţiei de volum a terenului, ca urmare a contracţiei/dilatării produse de îngheţ/dezgheţ;

Poliţa, valabil un an şi nu prea

Pentru PAD, suma asigurată este de 20.000 Euro sau 10.000 Euro, iar contractul trebuie să acopere cutremurele de pământ, alunecările de teren și inundaţiile, ca fenomene naturale. Ceea ce nu spun brokerii când încheie o astfel de poliţă este faptul că prin plata despăgubirii pentru unul ori mai multe evenimente asigurate se atinge suma asigurată prevăzută în PAD, proprietarul este obligat să încheie o nouă asigurare obligatorie, deşi cea veche are o valabilitate de un an de zile.

PAID nu acordă despăgubiri pentru:

• locuinţe construite în zone în care organele în drept au interzis acest lucru prin acte publice sau comunicate asiguratului;

• prăbușirea clădirilor exclusiv ca urmare a defectelor de construcţie, chiar dacă are legătură cu producerea unui risc asigurat;

• cheltuielile de cazare provizorie până la refacerea locuinţei care face obiectul asigurării PAD și care a fost avariată în urma producerii unui risc acoperit.