România ar putea ajunge la un consum record de energie în ianuarie și februarie. Ce măsuri pregătește Ministerul Energiei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România se pregătește pentru sezonul rece cu stocuri de gaze naturale și rezerve de apă în lacurile de acumulare considerabil mai mici decât cele de anul trecut. În condițiile în care consumul de energie electrică ar putea ajunge la 9.600 MW în perioadele cu temperaturi foarte scăzute, autoritățile iau în calcul suplimentarea importurilor, repornirea unor capacități de producție și limitarea temporară a consumului marilor companii. Pavel-Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a prezentat situația stocurilor și a capacităților disponibile pentru perioada de iarnă.

Importuri de energie de până la 4.600 MW și centrale repornite. Planul României pentru lunile geroase

Situația resurselor energetice a fost analizată marți, la ședința Comandamentului Energetic Național, la care au participat reprezentanții principalilor actori din sector.

„Am făcut o radiografie, ce am găsit și tot ce există acum în sectorul energetic. Pot să vă răspund cu curaj, că nu stăm atât de bine cum ne așteptam, dar nici rău. Nu pot să plec din start cu foarte mult optimism. Rezervele de gaze naturale sunt mult mai scăzute față de ce a fost anul trecut, cu o diferență la ora actuală de aproximativ 362 milioane metri cubi, adică e o diferență substanțială, care se va regăsi din mai multe puncte de vedere, atât la consumuri, cât și la anumite costuri”, a declarat Pavel-Casian Nițulescu.

Pavel-Casian Nițulescu. Sursa foto: Facebook

Rezervele de gaze și apă, sub nivelul de anul trecut

Potrivit secretarului de stat, România dispune de aproximativ 579.000 de tone de cărbune, situație pe care oficialul a apreciat-o drept relativ bună.

Ambasadorul Rusiei în SUA a murit subit, la 66 de ani. Moscova nu a anunțat cauza morții lui Aleksandr Darciev

De ce se strică unele alimente în frigider și cum previi pierderile

Mai dificilă este situația rezervelor de apă necesare funcționării hidrocentralelor. Nivelul acestora a ajuns la aproximativ 43,85% din capacitatea energetică, echivalentul a circa 1.240 GWh. Autoritățile au decis ca apa din lacurile de acumulare să fie utilizată în principal pentru echilibrarea sistemului și pentru acoperirea necesarului de energie atunci când situația o impune.

„Pe partea de hidrologie, avem niște rezerve mult, mult mai scăzute, și neanticipate până în prezent. Rezerva, în termeni energetici, la ora actuală, este de aproximativ 1.240 GW și, ca procent, de doar 43,85% din păcate, într-o scădere. Cum ne-a arătat prognoza meteo pentru luna noiembrie, rămânem, din punct de vedere al precipitațiilor, la o normalitate, dar din punct de vedere al debitelor, suntem sub media anuală, pe partea de Dunăre avem niște debite de aproximativ 1.700m³/s, mult mai puțin față de anii anteriori, puține creșteri”, a explicat secretarul de stat.

Oficialii mizează pe creșterea debitelor Dunării pentru susținerea producției de energie, inclusiv pentru funcționarea celor două reactoare de la Cernavodă. Unitatea 2 a fost reconectată miercuri la sistem, în timp ce repornirea Unității 1 era programată pentru vineri, după remedierea defecțiunii care a dus la oprirea acesteia.

Hidroelectrica așteaptă creșterea producției odată cu precipitațiile

Iulius Dan Plaveti, președintele Directoratului și CEO al Hidroelectrica, a declarat că producția hidroenergetică ar putea crește pe măsură ce debitele Dunării și ale râurilor interioare se vor îmbunătăți.

Acesta a atras atenția asupra perioadei îndelungate de secetă, care a afectat rezervele de apă din lacurile de acumulare.

„Din tot ce știm despre prognoză, debitele pe Dunăre au început să crească și cresc deja, așteptând pentru luna decembrie să ajungem spre 2.500 mc/s, pentru luna noiembrie, probabil 1.700 mc/s, dar este media pentru luna noiembrie, deja este 1.800 mc/s în prezent”, a explicat șeful Hidroelectrica.

Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, urma să crească treptat, de la 1.800 de metri cubi pe secundă, până la aproximativ 1.950 de metri cubi pe secundă în săptămâna următoare. Valorile rămân însă sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 de metri cubi pe secundă.

„Au început ploile în bazinul Dunării și în special în zona sârbă, deci o să avem aport pe partea de Sava și, mai mult decât atât, și în țara noastră a început să plouă. Deja sunt estimate ploi substanțiale, mai ales în zona Carpaților Meridionali. Deci, să spunem, și pe afluenții interiori, dar și afluenții Dunării așteptăm creșteri de debite. Prin urmare, producția va creștere. Sperăm ca și partea de rezervă, de apă în laturi să înceapă încet-încet să-și revină. Deci am început, am intrat cu 71%, acum suntem la 44% (rezerva din lacurile energetice – n.r.)”, a detaliat Iulius Dan Plaveti.

Consumul de energie ar putea ajunge la 9.600 MW

Autoritățile iau în calcul mai multe scenarii pentru sezonul rece, în condițiile în care cererea de energie electrică ar putea depăși 9.000 MW și ar putea atinge chiar 9.600 MW în perioadele cu temperaturi foarte scăzute.

Pentru acoperirea necesarului, România poate apela la importuri de energie electrică, a căror capacitate poate ajunge la 4.600 MW. În condiții obișnuite, nivelul disponibil este de aproximativ 4.000 MW.

În plus, Ministerul Energiei analizează repornirea unor capacități de producție aflate în stand-by și estimează că până la sfârșitul anului ar putea fi conectați la sistem încă aproximativ 1.000 MW din surse regenerabile și pe bază de combustibili fosili.

„Capacitatea de import poate ajunge până la 4.600 MW, dar mai exact 4000 MW este cea normală. Există posibilitatea să importăm la orele de vârf, avem posibilitatea să repornim și alte capacități de producție de energie electrică. De aceea am avut comandamentul mult mai larg și am durat mai mult, am identificat soluțiile care pot fi scoase în momentul de criză. Avem un grup de lucru cu cei de la DEN (Dispecerul Energetic Național – n.r.) în care identificăm și probabil, până la sfârșitul anului vor mai intra în sistem încă 1.000 MW pe diferite surse de produse de energie electrică, că este regenerabil, că este pe combustibil fosil, adică gaze.După cum bine știm, și la Centrala Mintia sunt testele tehnologice și de acolo mai există un acord de energie la anumite ore.

Ei funcționează ca și testare, de aproximativ 8h/zi. Din ianuarie vor începe și testele la centrala de la Iernut, chiar dacă a durat puțin mai mult, dar suntem convinși că va ieși bine și va fi chiar la momentul când ne așteptam”, a declarat secretarul de stat.

Câtă energie ajunge în România

La ora 17:43, pe 11 noiembrie, România importa deja peste 3.000 MW de energie electrică. Consumul intern era de 8.065 MW, în timp ce producția națională ajungea la 5.041 MW.

Cea mai mare parte a producției provenea din hidrocarburi, cu 2.154 MW, reprezentând 42,75% din total. Hidrocentralele asigurau 1.605 MW, respectiv 31,85%, iar cărbunele contribuia cu 830 MW, echivalentul a 16,47%. Producția nucleară era de 286 MW, în timp ce instalațiile de stocare furnizau 75 MW.

„Sunt mai multe scenarii pentru creșterea consumului, acesta depășește 9000 MW, 9.200 MW, chiar până la 9.600 MW. Sunt anumite scenarii care sunt doar de evidență, și scenarii optimiste și chiar pesimiste, dar avem și soluțiile pentru a interveni în orice condiții”, a explicat Pavel-Casian Nițulescu.

Potrivit oficialului, cele mai mari valori ale consumului sunt așteptate în ianuarie și februarie, în special în perioadele în care temperaturile scad sub minus 10 grade Celsius pentru mai multe zile.

„Ianuarie și februarie sunt cele două luni de vârf, care, am văzut și în anii anterior, și de acum zece ani, și acum douăzeci de ani, consumurile creșteau foarte mult după ora 18:00 seara, până la ora 23:00 erau vârfurile de consum și există posibilitatea să ajungă chiar la 9.600 MW consum, dar, cum v-am zis, există scenarii și de intervenție, și de remediere, și de acoperire”, a explicat secretarul de stat.

Cel mai ridicat consum instantaneu de energie electrică din acest an a fost înregistrat pe 21 ianuarie, când a ajuns la 9.305 MW. În acel moment, producția națională era de 8.253 MW, dintre care 1.273 MW proveneau de la centrala nucleară de la Cernavodă.

România se află în stare de alertă energetică din august

România a intrat în stare de alertă energetică la 1 august, după oprirea Unității 1 de la Cernavodă, pe 28 iulie, pe fondul debitului redus al Dunării.

Aceeași situație hidrologică a afectat și producția celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care asigură, în medie, între 10% și 15% din energia produsă la nivel național.

În acest context, autoritățile le cer consumatorilor să acorde atenție modului în care utilizează energia electrică și gazele naturale, în special în intervalele orare în care cererea este ridicată.

„În primul rând, fiecare cetățean este responsabil pentru consumul propriu. Recomandările au fost, dacă sunt preluate de către cetățeni… și părerea mea este că fiecare se motivează sau automotivează să-și reducă consumul de energie sau de gaze naturale. Într-adevăr, sunt anumite ore ale zilei când consumul crește și când prețul, automat, la energie pe piața zilei următoare, și nu numai, este destul de ridicat E normal să se facă o conștientizare să se reducă, să spele cu mașina…, nu vreau să dau explicațiile astea, că nu sunt corespunzătoare.

Dar eu zic că fiecare cetățean este responsabil pentru ceea ce face. Dacă toți ne gândim la țara asta să avem lumina aprinsă, să avem energie sau pentru că avem căldură în apartament și prețurile mai corespunzătoare și mai atractive pentru fiecare, zic că toți suntem responsabili pentru a face ceva pentru bine și pentru noi, și pentru cetățeni, și pentru România”, a declarat secretarul de stat.

Marii consumatori ar putea avea energia limitată în orele de vârf

În cazul în care sistemul energetic se confruntă cu dificultăți în acoperirea cererii, autoritățile iau în calcul și limitarea temporară a consumului unor companii mari.

Pavel-Casian Nițulescu a exclus însă, cel puțin în acest moment, varianta deconectării marilor consumatori de la rețea. O eventuală limitare ar putea fi aplicată doar în anumite intervale orare, în funcție de situația sistemului energetic.

„Nu am luat în considerare decuplarea marilor consumatori, mai ales în perioada de iarnă. Aia ar fi culmea, să decuplăm consumatorii. Sunt și alte soluții. Pot să fie doar limitați, dar nu decuplați, la anumite ore”, a spus oficialul.

Măsurile ar urma să fie stabilite în funcție de zona geografică, nivelul producției de energie electrică și starea rețelelor de transport și distribuție.