"Renunțarea la mandatul de reprezentare a familiei proprietare în negocierea cu statul s-a formalizat prin înregistrare la Ministerul Culturii în 10 martie 2016, înaintea începerii negocierilor cu noua comisie numită de Guvern și condusă de Ministrul Culturii.

Am păstrat discreția asupra acestei retrageri de la negociere cu bună-credință, dorind să evităm eventualitatea ca prin comunicarea publică a retragerii noastre să punem presiune asupra familiei proprietare și membrilor comisiei de negociere. 
A prevalat interesul statului român de a achiziționa sculptura și a reîntregi patrimoniul național cu proprietatea și expunerea ei publice", se arată într-un comunicat transmis de Artmark.

Proprietarii au acceptat să vândă către statul român sculptura "Cumințenia Pământului" pentru suma de 11 milioane de euro.

Guvernul a anunțat că va da 5 milioane de euro pentru cumpărarea operei de artă, iar Ministerul Culturii a lansat un apel către cetățenii români, din țară și din străinătate, să doneze bani pentru a se strânge, până la data de 30 septembrie, cei 6 milioane de euro câți mai sunt necesari. 

"Este un apel către toată societatea pentru a sprijini această inițiativă, pentru ca acest nou mod de a acționa să devină valid, să devină puternic și să poată să funcționeze ca model și pentru achiziții", a declarat joi ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, într-o conferinţă de presă.

Brâncuşi i-a vândut sculptura lui Gheorghe Romaşcu

Realizată în 1907, "Cuminţenia Pământului", alături de opere precum "Sărutul" şi "Rugăciunea", marchează cea mai apreciată perioada de creaţie a lui Brâncuşi.

Opera a avut, de-a lungul istoriei, doi proprietari, familia inginerului Gheorghe Romaşcu, un bun prieten al lui Brâncuşi, care i-a vândut direct lucrarea acestuia şi în perioada comunistă statul român, care a luat în mod abuziv "Cuminţenia Pământului", expusă timp de 50 de ani la Muzeul Naţional de Artă a României.

Gheorghe Romaşcu a cumpărat "Cuminţenia Pământului" de la Brâncuşi în 1911. "Există şi o scrisoare originală creată de mâna şi creierul lui Brâncuşi care se adresează în România unor organizatori de expoziţie cu precizarea clară că ar dori că la ieşirea din expoziţie lucrarea să îi fie dată inginerului Romascu. ("Cuminţenia Pământului") a participat în 1912 la o expoziţie care a cam şocat, pentru că ieşea din standarde", declara pentru Agerpres reprezentantul Casei Artmark, Valeriu Sângeorzan.

În 1957, regimul comunist a luat în mod abuziv lucrarea, pe care a expus-o în Muzeul de Artă al României. În 2012, în urmă unui proces lung, opera a fost retrocedată moştenitorilor lui Romaşcu.

Te-ar putea interesa și: