Cum va arăta structura anului şcolar 2023-2024 și ce modificări au fost făcute. O vacanță a dispărut din programul școlar.

Anul școlar 2023-2024 are o durată de 36 de săptămâni de cursuri și cuprinde cinci vacanțe școlare. Cursurile pentru acest an școlar vor începe luni, la data de 11 septembrie 2023. Programul național „Școala altfel” și programul „Săptămâna Verde” vor avea loc în perioada 11 septembrie 2023- 26 aprilie 2024.

Ministerul Educației a anunțat că vacanța de primăvară va fi în perioada 27 aprilie-7 mai 2024. Vacanța care era stabilită la începutul lunii aprilie a dispărut, iar elevii vor beneficia de o vacanță mai lungă în perioada sărbătorii Pascale.

Structura anului școlar 2023–2024:

- 11 septembrie 2023 – 27 octombrie 2023

- 6 noiembrie 2023 – 22 decembrie 2023

- 8 ianuarie 2024 – 9 februarie 2024, respectiv 16 februarie 2024 sau 23 februarie 2024, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene și inspectoratul municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ

- 19 februarie 2024, respectiv 26 februarie 2024, sau 4 martie 2024, la decizia inspectoratelor școlare județene și inspectoratul municipiului București, după caz, până pe 26 aprilie 2024

- 8 mai 2024 – 21 iunie 2024, potrivit Edupedu.

Schimbări la Bacalaureat și Evaluarea Națională

Ministerul Educației a făcut schimbări și la Bacalaureat și la Evaluarea Națională. La încheierea claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii vor fi supuși, în mod obligatoriu, unor evaluări scrise la materiile „limbă și comunicare” și „matematică și științe”. Se va introduce portofoliul personal educațional, care va cuprinde toate diplomele și certificatele obținute de elev și va servi la monitorizarea progresului său. Portofoliul educațional va fi obligatoriu pentru elevii care intră în grupa mijlocie în anul școlar 2024-2025.

Liceele vor avea posibilitatea de a organiza concursuri de admitere în clasa a IX-a, cu condiția ca numărul locurilor ocupate prin acestea să nu depășească 50% din totalul locurilor disponibile.

Examenul de admitere la liceu nu va fi o alternativă la evaluarea națională, aceasta fiind obligatorie. Concret, proiectul actual stabilește că, după absolvirea învățământului gimnazial, elevii susțin Evaluarea Națională, obligatorie.

Asta înseamnă că, dacă decid aceasta, pe lângă susținerea evaluării naționale, elevii care vor dori să intre la un anumit liceu vor putea susține și un examen acolo.

Probă pentru competenţe de bază

Vor putea participa la concursul de admitere doar elevii care au obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a evaluării naționale.

În varianta inițială a proiectului, se vorbea despre un examen de admitere la colegii, adică la liceele ce au avut de-a lungul anilor rezultate bune în educație, dar în noua versiune se vorbește doar despre admiterea la liceu.

Pe de altă parte, și-n cazul examenului de Bacalaureat vor apărea schimbări. Astfel, va apărea bacalaureatul tehnologic și se va introduce o probă ce va viza competențele de bază.

Filiere

Adică, elevii vor susține o probă din profilul opus celui urmat. De pildă, pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă va viza evaluarea competențelor de bază la matematică/ fizică/ chimie/ biologie, în timp ce pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă va avea scopul evaluării competențelor de bază, la alegere, la una dintre disciplinele socio-umane studiate: istorie, geografie, logică, psihologie, sociologie, economie, filosofie sau religie.

Meditarea elevilor de la propria clasă va reprezenta abatere disciplinară, iar profesorul va putea fi sancționat inclusiv prin desfacerea contractului de muncă.

Proiectul legii învățământului superior

Proiectul prevede că universitățile vor trebui să asigure un minim de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara instituțiilor de învățământ superior.

Va crește durata studiilor universitare de doctorat de la trei ani, cât e acum, la patru ani. Totodată se reglementează și posibilitatea reducerii perioadei de studii cu un an, la solicitarea doctorandului, cu avizul conducătorului de doctorat și cu aprobarea senatului universitar.

Viitoarea lege stabilește că un conducător de doctorat va putea îndruma simultan opt studenți-doctoranzi.

Prin excepție, vor putea fi îndrumați până la maximum 12 studenți-doctoranzi/ conducător, dar numai cu aprobarea senatului universitar și nu pentru mai mult de 20% din conducătorii de doctorat dintr-o școală doctorală.

Nu în ultimul rând, studentul-doctorand va putea desfăşura activităţi didactice remunerate, în limita normei de asistent universitar.