Anul Cocoșului de Foc va fi, spun astrologii, unul al energiilor puternice și al momentelor rare, cu şanse nesperate, împliniri şi bucurii pe care le vom ţine minte toată viaţa. Depinde doar de noi să folosim ocaziile pe care le vom avea și să ne transformăm munca în beneficii.

Sărbătoarea, care durează două săptămâni, începe, în prima zi din prima lună a calendarului chinezesc și ia sfârșit cu Festivalul Lampioanelor care are loc în a cincisprezecea zi. Pregătirile încep, însă, cu o lună înainte. Oamenii cumpără cadouri, materiale pentru decoraţiuni, alimente şi haine, fac curăţenie în case pentru a alunga ghinionul și vopsesc, din nou, ușile și tocurile de la geamuri, de obicei în roșu. Apoi, ele sunt decorate cu benzi de hârtie roşie (Chun Lian), pe care sunt înscrise diferite urări de fericire, prosperitate şi viaţă lungă.

50 de milioane de chinezi în afara țării

În Ajunul Anului Nou, chinezii respectă cu strictețe câteva tradiții: La cină se servesc fructe de mare şi găluşte, iar îmbrăcămintea trebuie să fie de culoare roşie, deoarece se crede că alungă spiritele rele. În ziua Anului Nou există un alt obicei, numit Plicul Roşu: cei căsătoriți oferă copiilor şi adulţilor necăsătoriţi bani în plicuri roşii, apoi familia pleacă să felicite rudele și vecinii. La fel ca şi în Occident, de Anul Nou Chinezesc, vechile certuri trebuie uitate.

Din cele peste 1,383 de miliarde de chinezi, mai mult de 50 de milioane trăiesc în afara țării. Potrivit Wikipedia, cei mai ulți sunt în Thailanda (9,3 milioane), Malaysia (6,5 milioane) și SUA (4,9 milioane). De altfel, în Statele Unite, la San Francisco, se va desfășura una din cele mai mari parade de Anul Nou Chinezesc din afara Chinei, a doua fiind la Londra (în Anglia trăiesc circa 500.000 de chinezi).

Comunitatea chinezească din România

Oficial, la recensământul din 2011, în România trăiau 2.017 chinezi, cei mai mulți (51%) în București. De atunci, însă, numărul acestora a crescut, iar neoficial cifra ar putea fi trei ori mai mare.

Evident, chinezii din România nu-și uită tradițiile. Ateneul Român a găzduit, în weekendul trecut, un spectacol- eveniment: un programul de dansuri tradiționale „Comori Folclorice din China”, susținut de Academia de Dans din Beijing, un ansamblu de largă recunoaștere și apreciere internațională. Evenimentul a fost Organizat de Casa Româno-Chineză și Ambasada Republicii Populare Chineze la București, iar printre invitați s-au numărat înalți demnitari și diplomați, personalități din mediul academic și cultural, oameni de afaceri, membri ai comunității chineze din România, precum și un numeros public.

România, o piață profi tabilă pentru China

Excelența sa Xu Feihong (foto), ambasadorul Chinei la București, arăta, într-un interviu recent pentru „Critic Arad”, că „întreprinderile chinezești reprezintă 6% din totalul investițiilor străine în România”. Volumul de investiții în țara noastră a crescut, însă, major în ultimele luni: a fost semnat memorandumul pentru Unităţile 3 şi 4 de la Centrala de la Cernavodă, iar recent, CEFC China Energy Company a achiziționat 51% din acțiunile Rompetrol.



 

Te-ar putea interesa și: