Evenimentul Zilei > Social > Pe calea ferată, orice călătorie poate deveni periculoasă
Pe calea ferată, orice călătorie poate deveni periculoasă

Pe calea ferată, orice călătorie poate deveni periculoasă

Lungimea căii ferate s-a micşorat, mare parte din ea este expirată sau ar trebui reparată, iar zonele periculoase fac ca trenurile să ajungă tot mai târziu la destinaţie.

Situaţia infrastructurii CFR s-a înrăutăţit de la un an la altul, astfel că mii de trenuri au întârzieri în fiecare zi, iar orice călătorie pe calea ferată poate deveni periculoasă în orice moment. Motivul: pe rutele CFR există 1.322 de puncte periculoase, iar 95% din instalaţiile de siguranţă a circulaţiei sunt expirate sau ar trebui reparate. Numai anul trecut, aproximativ 9.750 de trenuri au întârziat 95.822 de minute din cauza defecţiunilor apărute.

Toate acestea se regăsesc într-un raport elaborat de specialiştii Ministerului Transporturilor, document ce stă la baza unui proiect de ordonanţă de urgenţă privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate.  Draftul prevede ca statul să susţină investiţiile în infrastructura CFR.

„Din punct de vedere financiar, este necesar a se mări veniturile Companiei Naţionale de Căi Ferate pentru a se asigura resursele necesare întreţinerii şi reparării infrastructurii. Neadoptarea acestor prevederi va duce la introducerea de noi restricţii de viteză, la apariţia de noi puncte periculoase, ceea ce va duce la creşterea timpilor de mers şi a întârzierilor”, se precizează în document.

87% din poduri sunt expirate sau necesită reparaţii

Mai mult, 43 % din linia de cale ferată trebuia demult reparată, iar 87,9% din podurile CFR au perioada de viaţă expirată sau sunt scadente la reparaţii, ca şi 40% din tunelurile prin care trec zilnic garniturile de tren.

„Din cele 12.026  poduri şi podeţe scadente la reparaţii, 642 necesită urgent înlocuire. Pe întreaga reţea există un număr de 1.322 de puncte periculoase, 763 fiind pe linii magistrale şi principale”, au conluzionat specialiştii MT.

„Din cauza lipsei investiţiilor, anul trecut existau 570 de restricţii de viteză, în timp ce în 2001 existat 245 de restricţii. Majoritatea restricţiilor nu au acoperire în timpii de mers, ceea ce face ca multe trenuri să aibă întârzâieri”, se mai precizează în document.

Boagiu cere bani de la stat şi vrea menţinerea tarifelor

Mai-marii Ministerului Transporturilor spun că singura soluţia ca infrastructrura CFR să fie reabilitată este ca statul să aloce bani pentru a suplimenta veniturile companiei. În caz contrar, condiţiile de călătorie pe linia ferată se vor înrăutăţi. Asta pentru că „CFR-S.A se află într-o situaţie foarte grea, veniturile revăzute pentru anul în curs fiind mult mai mici decât cheltuielile, ceea ce va duce la creşterea decalajului înregistrat deja”, susţin specialiştii MT.  

Potrivit datelor, tariful de utilizare a infrastructurii feroviare este principala sursă de venit din care se acoperă aproximativ 34,72% din cheltuielile pentru întreţinerea şi menţinerea funcţionalităţii infrastructurii. Veniturile bugetare destinate acestui tip de cheltuială având o pondere de doar 2,53%, ceea ce relevă un deficit de finanţare de 62,75%.

Privaţii administrează tot mai mulţi kilometri de cale ferată

Pe motiv că nu mai erau rentabile şi că nu mai putea întreţine anumite tronsoane din cauza pierderilor, Ministrrul Transporturilor a început să  închirieze linia ferată încă din 2004. Astfel, cinci firme administrează în prezent  mai multe linii de cale ferată de călători şi marfă, iar şapte firme au câştigat prin licitaţie dreptul de a administra linii CFR de marfă.

Potrivit Ministerului Transporturilor, societăţiile: SC – RC – CF Trans SRL, Servtrans Invest SA, Via Terra Spedition SRL, Transferoviar Grup S.A, Apria SRL, SC Grup Feroviar Român SRL, Rompetrol Logistics S.A., Grup Feroviar Român, RG Holz Company SRL, SC Viromet S.A, SC Construcţii Căi Ferate S.A., Sibiu, Viaterra Spedition SRL sunt cele care gestionează 2.237 de kilometri de cale ferată de marfă sau de clători.

Din totatul tronsoanelor închiriate, 2.197 km au fost daţi către privaţi, prin licitaţie, începând din anul 2004 (conform prevederilor HG nr. 27/2004), iar 40 de kilometri au fost adjudecaţi în urma unei licitaţii care a avut loc pe data de 23.02.2011.

CES a respins închirierea altor tronsoane

În timp ce Ministerul Transporturilor a decis să  închidă 1.000 de km de cale ferată la nivelul întregii ţări, iar alţi 4.000 km cale ferată vor fi scoşi la licitaţie, Consiliul Economic Social (CES) a respins proiectul pe data de 19 aprilie, pe motiv că acesta nu a fost bine fundamentat de către cei de la MT.

„Sunt 1.000 de km de cale ferată pe care nu mai circulă nici un  tren şi pe care CFR îi are în momentul acesta în exploatare. Nu există banii pentru mentenanţă. Reţeaua are peste 20.000 km, vom ajunge la 15.000 km: 1.000 km se închid, iar ceilalţi sunt scoşi la licitaţie. Sunt liniile neinteroperabile care vor fi exploatate şi întreţinute de companiile private, ceea ce va duce la diminuarea costurilor de mentenanţă pe care le are CFR Infrastructură în acest moment şi este doar o parte din planul de restructurare pe care îl avem la nivelul companiilor care, aşa cum am mai spus, au acumulat în ultimii zece ani datorii care însumează astăzi 1% din Produsul Intern Brut al României”, a declraat, recent, Ministrul Transporturilor Anca Boagiu.

Potrivit reprezentanţilor CES, ministrul va trebui să elaboreze programe pentru întreţinerea liniilor ce se închid şi a staţiilor aferente acestora.