Parlamentul a adoptat 796 de legi în anul 2001, sub guvernarea Adrian Năstase, dintre care doar 1% au fost scrise de parlamentari. Este cel mai grav caz identificat de EVZ în perioada verificată. La polul opus a fost anul 2016, sub un cabinet tehnocrat, când 38% dintre legile adoptate în Parlament au aparţinut senatorilor şi deputaţilor. În restul perioadei verificate, rata medie de succes a proiectelor parlamentarilor a fost de 22%. Astfel, între anii 2001 şi 2016, doar una din patru legi adoptate de Parlament a fost realizată de senatori şi deputaţi, restul fiind operele Guvernului.

Tiranie sau urgenţă?

Potrivit Constituţiei, „Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării”, iar Guvernul poate adopta Ordonanţe de Urgenţă „numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”. Cu toate acestea, EVZ a descoperit că în anii 2006, 2007, 2011, 2013 şi 2014, Parlamentul a adoptat mai multe Ordonanţe de Urgenţă decât legi iniţiate de parlamentari. Cel mai grav caz a fost în anul 2013, când Parlamentul a aprobat 180 de OUG-uri şi doar 46 de proiecte ale aleşilor. Mai mult, 47% din toate legile adoptate în România în anul 2013 au fost Ordonanţe de Urgenţă. Domeniul preferat de Guvern pentru legiferarea de urgenţă a fost cel al Finanţelor.

Aroganţă

„Este un comportament abuziv al tuturor guvernelor, fără excepţie”, a declarat pentru EVZ deputatul Marton Arpad, prezent în Parlament din 1990 fără întrerupere. „Dacă iniţiativele vin de la opoziţie, sunt respinse şi pe urmă vine Guvernul cu un proiect de lege cu acelaşi conţinut, câteodată chiar copy- paste. E un comportament arogant, chiar ostentativ, de etalare a puterii guvernamentale”, a spus UDMR-istul. El ne-a asigurat că şi înainte de perioada verificată de EVZ, adică înainte de 2001, a fost aceeaşi relaţie între Guvern şi Parlament. „Pe undeva este chiar o lipsă de educaţie civică democratică”, a adăugat el, după 27 de ani petrecuţi în Parlament.

O performanţă

Parlamentar din 1992, Eugen Nicolicea (PSD), nu vede nicio problemă. „Faptul că peste 20% dintre legile adoptate au fost inițiate de parlamentari este un procentaj bun. Ba mai mult, este o performanţă”, a spus el pentru EVZ. „Cele mai multe iniţiative sunt făcute de una, două persoane, deci au şanse minime să fie susţinute. Dacă vrei să îţi treacă o lege, trebuie să ai 50% plus unu din voturi. Colegii parlamentari care au experienţă strâng semnături de susţinere ca să-şi crească şansele. Iniţiativele de la Guvern au şanse mai mari pentru că din start au în spate susţinerea unei majorităţi parlamentare”, a explicat Nicolicea.

Votul vesel

Liberalul Eugen Nicolăescu, deputat de 16 ani, spune că o parte din vină o poartă şi parlamentarii. „Guvernul pune presiune pe Parlament dintrun fel de umilinţă a parlamentarilor, se gândesc <>. Este vorba şi de o calitate îndoielnică a unor parlamentari, ca să fim sinceri, care vin cu o lipsă de experienţă de viaţă, nu mai vorbesc de experienţă politică sau expertiză într-un anumit domeniu”, a spus el. Revenit în Parlament ca senator, fostul preşedinte Traian Băsescu a spus şi el recent: „Oameni buni, de când sunt în Senat, cred că am aprobat acolo, prin votul vesel şi în necunoştinţă de cauză, de altfel, datorită procedeului de elaborare a legilor în Senat – şi e acelaşi ca şi în Cameră – vreo 50 de ordonanţe de urgenţă şi vreo două proiecte de lege. Păi, ce Parlament suntem noi?”.

Un noian de legi imprevizibile

Fostul preşedinte CCR Augustin Zegrean declara anul trecut că sunt peste 14.000 de legi care trebuie modificate în România. „Toată legislaţia noastră a fost făcută în grabă, ba pentru aderare, ba post-aderare, totul s-a făcut în goana calului şi trebuie rescrisă”, a zis el. În spaţiul public a fost ridicată, în ultimii ani, problema numărul excesiv de mare al legilor care guvernează domenii precum afacerile, incompatibilităţile, administraţia publică locală, precum şi faptul că legislaţia în aceste domenii este extrem de imprevizibilă, ea suferind modificări în mod repetat.