AMR, AJADO, UNJR și APR au solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “să reconsidere” punctul de vedere trimis Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazurile privind Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), “având în vedere faptul că poziția Comisiei Europene este bazată pe grave erori fundamentale și justificată pe pseudo argumente ce au făcut parte dintr-o campanie de dezinformare cu privire la înființarea SIIJ“.
În solicitarea trimisă Ursulei von der Leyen, cele patru asociații profesionale arată că “poziția Comisiei Europene: face referire la o stare de fapt care nu corespunde realității;
-desconsideră prevederile Constituției și deciziile Curții Constituționale ale României care au restaurat separația puterilor în state, au condamnat încălcarea independenței justiției și au apărat drepturi și libertăți fundamentale;
-invocă greșit norme de drept din legislația română;
-folosește că argumente afirmații care s-au dovedit a fi fakenews și parte dintr-o campanie de dezinformare cu privire în special la SIIJ;
-ignoră concluziile Raportului Inspecției Judiciare nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018 privind “respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecatoreşti în cauzele de competență Direcției Naționale Anticorupție vizând magistrați sau în legătură cu acestea”, raport aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225 din dată de 15.10.2019, ce a scos la iveală faptul că DNA avea ținute deschise mii de dosare cu magistrați, unele pe perioade de timp de ani de zile;
-ignoră ostentativ gravele presiuni puse pe judecători prin modul în care au fost anterior anchetate dosarele cu magistrați, inclusiv prin anchete ce priveau exclusiv hotărârile pronunțate de judecători”.
Mai mult, Comisia Europeană ignoră statuările Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni din Avizul 21/2018 privind prevenirea corupției în rândul judecătorilor, asupra a două chestiuni esențiale:
- a) este perfect în acord cu principiile europene că în anumite cazuri să fie înființate structuri specializate pentru anchetarea judecătorilor și procurorilor: “50. […] În funcție de istoria, tradițiile și structura administrativă a unui anumit stat, precum și de dimensiunea reală a corupției în interiorul sistemului, poate fi necesară înființarea unor organisme de investigare specializate și a unor procurori specializați care să lupte împotriva corupției în rândul judecătorilor.“
- b) Este complet contrară principiilor europene interferența serviciilor de informații în justiție, “27. […] sub nicio formă lupta împotriva corupției în rândul judecătorilor nu ar trebui să conducă la interferență unui serviciu secret în justiție.“
“În concluzie, opinia exprimată de Comisie în sensul că «dispozițiile naționale din cauza contravin cerințelor dreptului Uniunii cu privire la principiul protecției jurisdicționale efective ”este bazată în mod vădit pe erori grosiere inacceptabile, motiv pentru care solicităm revenirea asupra acesteia și efectuarea unei noi analize bazată pe fapte și date reale, nu dezinformări și aprecieri subiective“, arată cele patru asociații în scrisoarea publicată de unjr.ro.
Recomandările noastre
