„Să fim clari: interesele vitale ale Franței au astăzi o dimensiune europeană”, a avertizat Emmanuel Macron, în discursul său despre strategia de apărare și descurajare, susținut pe 7 februarie în fața stagiarilor din Școala de Război.

Liderul francez a propus „partenerilor europeni care sunt pregătiți” un „dialog strategic” sau chiar asocierea „la exercițiile forțelor franceze de descurajare”, obiectivul fiind de a dezvolta o „veritabilă cultură strategică între europeni”.

Această ofertă de „dialog strategic” se adresa în primul rând Germaniei, Macron dorind să profite de tensiunile dintre Berlin și Washington, dar și de vocile care afirmă că, pentru Trump, Europa nu mai reprezintă un interes major.

„Vremea în care puteam conta pe Statele Unite pentru a ne proteja au trecut (…) Europa trebuie să-și ia destinele în propriile mâini”, declara cancelara Angela Merkel în luna mai 2018.

De la instalarea lui Trump la Casa Albă, Berlinul a fost permanent ținta fulgerelor americane pentru faptul că nu își respectă angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărare.

Washingtonul este îngrijorat că investițiile merg în schimb către alte proiecte cu adversari ai SUA, cum ar fi conducta de gaze Nord Stream II cu Rusia.

Totuși, acestea par a fi niște înțepături care nu reușesc să compromită iremediabil relația transatlantică dintre SUA și Germania.

Cu ocazia Conferinței pentru Securitate de la München, președintele german Frank-Walter Steinmeier a afirmat că „nu este suficient să întărim Uniunea Europeană în domeniul militar, trebuie să continuăm să investim și în legătura noastră transatlantică”.

„Securitatea Europei se bazează pe o alianță puternică cu Statele Unite, deoarece pentru mulți dintre partenerii noștri din Europa Centrală și Estică, de ea depinde securitatea existențială și acolo”, a mai spus Steimeier.

Președintele german nu a respins însă oferta omologului său francez, deși cu nuanțe: „Trebuie să acceptăm invitația sa la dialog! Dar aceasta înseamnă pentru noi necesitatea de a ne plasa în perspectiva Franței și de a veni cu propria noastră contribuție la dezvoltarea acestei culturi strategice comune, fără de care Europa nu va putea deveni cu adevărat un actor în domeniul politicii de securitate”, a afirmat Steinmeier.

Ministra germană a Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, s-a arătat și mai rezervată, avertizând că oferta lui Macron nu trebuie să „pună în discuție umbrela nucleară americană”.

„Insist, protecția multor țări din Europa este garantată de Alianța Atlantică de umbrela nucleară a Statelor Unite”, a spus AKK. „Dacă întărim apărarea Europei, trebuie mai întâi să întărim pilonul european al NATO.”

În ceea ce privește propunerea Franței, „trebuie să vedem concret despre ce este vorba”, a spus ministrul german. Pentru moment, singura certitudine este că francezii „nu doresc în nici un caz să-și plaseze arsenalul lor nuclear sub un comandament european”.

Ceea ce ar însemna că Macron sugerează ieșirea Germaniei de sub umbrela NATO și plasarea ei sub umbrela franceză.

Degetul pe rană l-a pus însă Johann Wadepui, un apropiat al Angelei Merkel, vicepreședinte al CDU în Bundestag. Acesta a afirmat:

„Macron ne-a invitat să gândim europenește. Dar nu poți să europenizezi ceea este important pentru germani (de exemplu un buget al Zonei Euro). Trebuie să europenizăm și ceea ce este important pentru francezi, adică forța nucleară.”