Actualitate
Special
„Am văzut din interior cum funcționa mafia din comerțul socialist”. Relatarea istoricului Florian Banu
Coada la butelii în România comunistă. sursa: arhiva istorica
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
În podcastul “Evenimentul Istoric”, difuzat în cursul zilei de vineri, am discutat istoricul Florian Banu despre cum se poate “citi” comunismul din România. Acesta a publicat o carte nouă, Lumini și umbre în istoria „comunismului” românesc (1948 – 1989). De-a „bughi, mambo, rag”, în care puteți găsi lucruri interesante despre perioada din istorie 1945-1989.
Florian Banu a descris, într-o mărturie despre anii liceului, mecanismele de tip PCR (n.r. Pile-Cunoștiințe-Relații) și favoritismele care marcau comerțul de stat în perioada comunistă. El spune că a „cunoscut sistemul din interior” încă din clasa a IX-a, când făcea practică la Întreprinderea de Comerț de Stat Alimentară (ICSI Alimentara).
„Veneau, dau un exemplu, 10 lăzi de pateuri, pate de carne la cutie. Trei sau patru se băgau la vânzare în magazin, restul se trăgeau pe dreapta pentru coana nu știu care, pentru nenea nu știu care”, povestește Banu. Practica „tragerii pe dreapta” era, potrivit lui, o rutină cunoscută de personalul din magazine. „După ce terminam de descărcat, ne dădeau și nouă două cutii de pate cu carne. Deci am văzut din interior cum funcționa corupția în sistemul comunist”, adaugă el.
Mafia aprovizionării, un sistem paralel în comunism
Istoricul face trimitere și la atmosfera surprinsă de filmul „Secretul lui Bachus”, evocând ideea unei „mafii” a distribuției, în care marfa rară ajungea prioritar la „clienții” potriviți, iar publicului larg îi rămâneau pe rafturi doar cantitățile limitate lăsate la vânzare.
În clasa a X-a, Banu spune că a continuat practica la ICRTI (întreprinderea comunistă de textile și încălțăminte), unde a constatat aceleași tipare. „Pantofii din piele adevărată erau o raritate, erau Otter…”, rememorează el. Și-a amintit și de cizmele de iarnă cu ciorap interior aduse din RDG (n.r. Germania Democrată), extrem de căutate de adolescenți la acea vreme. „Ca să poți să tragi pe dreapta astfel de pereche de cizme, trebuia să vorbești cu șeful de raion de acolo, să te oprească și ție”, afirmă istoricul.
Aprovizionarea populației în anii ′80
Relatarea lui Florian Banu conturează un peisaj familiar României anilor ’80: deficit cronic de produse, liste de așteptare informale, acces pe bază de relații și favoruri, de la conserve banale până la încălțăminte „de lux” pentru standardele epocii.
Dincolo de nostalgia unor mărci sau produse, mărturia pune accent pe logica paralelă a aprovizionării. Era una în care rețelele personale făceau diferența între a prinde „ceva bun” și a pleca acasă cu mâna goală.
Cei care doresc să afle mai multe despre comunismul românesc o pot face cumpărând cartea Lumini și umbre în istoria „comunismului” românesc (1948 – 1989). De-a „bughi, mambo, rag” de AICI.
