Alte VEȘTI PROASTE de la meteorologi! La ce să ne așteptăm curând. Toți românii SUNT AVERTIZAȚI

Schimbările climatice din ultimele zile nu sunt singurele vești neobișnuite ale meteorologilor. Directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, a anunțat că anul 2018 vine cu surprize neplăcute din punct de vedere meteo.

Directorul ANM atrage atenția că scenariile climatice pentru anul care vine indică o diminuare a cantităților de precipitații, în lunile de vară, iar cele mai afectate zone vor fi Sudul, Sud-Estul, Estul, Vestul României, dar şi Câmpia Transilvaniei.

„În condiţiile în care scenariile vor indica o diminuare a cantităţilor de precipitaţii mai ales în lunile de vară, în medie cu 15-20%, aşa cum arată scenariile climatice viitoare, este posibil ca în acele zone pe care astăzi le cunoaştem ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul de secetă, respectiv Sudul, Sud-Estul, Estul şi Vestul României, dar şi Câmpia Transilvaniei este posibil să înregistreze temperaturi mai scăzute, iar lunile de vară să fie din ce în ce mai călduroase în viitor şi din ce în ce mai secetoase. De aceea adaptarea, cel puţin pentru agricultură - pentru că primul impact de creştere a temperaturii aerului sau reducerea precipitaţiilor în lunile de vară, considerate luni critice - să determine adaptarea tehnologiilor la ceea ce înseamnă schimbarea climei în viitor”, a precizat Elena Mateescu. 

În contextul acestor informații, Elena MAteescu a anunțat că se vorbește despre perioade din calendarul lucrărilor agricole, care să fie decalate pentru perioade mai timpurii sau mai târzii, în funcția de rezervă de apă din sol. Totodată, se pune în discuție și adoptarea unor soiuri sau hibrizi care să reziste la temperaturi ridicate și secetă.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

„Vorbim de lucrări ale solului care să se bazeze pe un număr mic de treceri şi cu pe lucrări în adâncime, care să determine pierderea apei din sol, în condiţia în care conservarea apei rămâne o prioritate pe fondul secetei prelungite”, a precizat directorul ANM, potrivit Agerpres.ro. 

Elena Mateescu a mai subliniat că o creeștere a fenomenelor meteo extreme este evidentă.

„Vorbim de mai multă energie în sistem, care, coroborată cu o cantitate mai mare de vapori de apă, determină implicit o intensificare a acestor fenomene. Şi aceasta fie că vorbim de caniculă în perioada de vară, fie că vorbim despre perioade cu precipitaţii abundente pe secvenţe scurte din timp, care pot genera la nivel local viituri rapide după perioade foarte călduroase, fie că vorbim despre fenomenul de viscol, care poate să genereze, în partea de Sud şi Sud-Est a României, intensificări ale vântului ce pot depăşi la rafală 75-90 kilometri pe oră, transport de zăpadă de la sol, astfel încât să vorbim despre troienirea stratului de zăpadă şi înălţimi mai mari de 1-1,5 metri”, a spus şefa ANM.