Sondajul la ieșirea de la urne sugerează că partidul de stânga PSD este pe cale să învingă mișcarea de extremă dreapta în alegerile parlamentare, notează Guardian.

Principalul partid de centru-stânga din România era pe cale să se claseze pe primul loc în alegerile parlamentare, potrivit rezultatelor preliminare, părând să învingă scorul bun al extremei drepte stimulat de victoria șoc a unui ultranaționalist în primul tur al scrutinului prezidențial de săptămâna trecută.

Cu 90% din voturi numărate, Partidul Social Democrat (PSD), aflat la guvernare, a obținut 23,9% din voturi, devansând Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), naționalistă de extremă dreapta, cu 17,9%, în timp ce Partidul Național Liberal (PNL) a avut 14,6%, iar Uniunea Salvați România (USR), de centru-dreapta, 11,1%.

Suspiciuni de interferență străină

Votul a fost al doilea din trei scrutine succesive și a avut loc la o săptămână după ce Călin Georgescu, un independent de extremă dreapta puțin cunoscut, favorabil Moscovei, a aruncat țara în turbulențe, clasându-se pe primul loc în primul tur al scrutinului prezidențial.

Succesul lui Georgescu, după o campanie despre care a declarat că nu a beneficiat de finanțare și care s-a bazat în mare măsură pe videoclipuri virale TikTok stimulate de o activitate de tip bot, a ridicat suspiciuni de interferență străină și a provocat temeri că România va vira spre extrema dreaptă.

Instanța supremă din România a ordonat renumărarea voturilor, iar luni urmează să se pronunțe cu privire la o cerere a unui candidat învins de anulare totală a votului din cauza unor acuzații de activitate electorală ilegală în numele celui de-al doilea clasat, Elena Lasconi de la USR pro-UE.

Importanță strategică a României

Alegerile sunt considerate esențiale pentru direcția viitoare a României, până în prezent un aliat de încredere al UE și al NATO, care are o importanță strategică pentru sprijinul occidental acordat Ucrainei. De la ieșirea din comunism în 1989, România a evitat în mare măsură naționalismul.

Pe fondul furiei generalizate a alegătorilor cu privire la costul vieții și a unei moșteniri de corupție în rândul partidelor principale, observatorii au afirmat că extrema dreaptă, condusă de AUR, ar putea beneficia cel mai mult de pe urma confuziei, care a afectat și mai mult încrederea în instituțiile statului.

România are cea mai mare proporție de persoane expuse riscului de sărăcie din UE, cea mai mare rată a inflației din blocul comunitar și cel mai mare deficit bugetar.

Noua legislatură va fi mult mai fragmentată

Partidele de extremă dreapta s-au folosit de sprijinul puternic acordat de România Ucrainei pentru a alimenta temerile că războiul s-ar putea extinde dincolo de graniță dacă țara nu își oprește sprijinul, precum și pentru a stimula resentimentele legate de presupusul tratament preferențial pentru refugiații din Ucraina.

Președintele demisionar, Klaus Iohannis, a declarat că votul de duminică va decide de fapt dacă România rămâne „o țară a libertății și deschiderii sau se prăbușește într-o izolare toxică și într-un trecut întunecat”.

PSD de centru-stânga și PNL de centru-dreapta, ambele membre ale guvernului demisionar, au dominat politica României timp de trei decenii, însă sondajele la ieșirea de la urne au sugerat că noua legislatură va fi mult mai fragmentată, făcând dificilă formarea unei noi coaliții.

Extrema dreaptă, 30%

AUR și-a mai mult decât dublat rezultatul de 8,5% din alegerile anterioare. Împreună cu Partidul Tinerilor (POT), care l-a susținut pe Georgescu, și cu partidul de extremă dreapta SOS România, ambele pe cale să depășească pragul de 5% pentru a intra în parlament, partidele de extremă dreapta ar putea deține aproximativ 30% din locurile din noua adunare.

Dacă exit-poll-urile se dovedesc corecte, o coaliție pro-vest mainstream condusă de PSD ar putea avea în principiu suficienți parlamentari pentru a forma un guvern, dar analiștii au declarat că negocierile vor fi dificile și ar putea dura săptămâni.

„Social-democrații își vor lua câteva zile și vor aștepta să fie curtați”, a declarat pentru Reuters comentatorul politic Radu Magdin. „O coaliție cu partidele centriste este mai probabilă decât cu extremiștii. Și multe depind de cine devine președinte”.

Alegerile prezidențiale, decisive

Așa cum stau lucrurile, Georgescu ar trebui să se confrunte cu Lasconi într-un tur de scrutin pe 8 decembrie - deși, în funcție de decizia instanței, ambele voturi prezidențiale ar putea fi amânate până la sfârșitul acestei luni, adăugând la incertitudinea politică.

Biroul prezidențial a declarat săptămâna trecută că oficialii au detectat eforturi online de a influența votul în cadrul scrutinului prezidențial, un candidat beneficiind de „expunere masivă datorită unui tratament preferențial” pe platforma de socializare TikTok.

TikTok a respins acuzațiile, afirmând că a aplicat toate liniile directoare împotriva dezinformării electorale.

Georgescu a făcut apel la încetarea războiului din Ucraina, a negat existența Covid-19, a descris doi fasciști români din perioada celui de-al doilea război mondial drept „eroi naționali” și a susținut că, în domeniul afacerilor externe, România ar beneficia de „înțelepciunea rusă”.