Scrutinele ilegale din regiunile separatiste ucrainene, controlate de rebelii proruşi, întăresc statutul secesionist al acestora şi urmăresc acordarea legitimităţii liderilor sprijiniţi de Moscova. Acordul de la Minsk a devenit simplă maculatură, având în vedere că nu este respectat de nimeni, iar bilanţul conflictului a ajuns la peste 10.000 de morţi, mai ales că s-au înmulţit ciocnirile violente.

Organizarea alegerilor de duminică, de către două „republici populare” autoproclamate de rebeli la Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR), a declanşat proteste ferme din partea Kievului şi a Occidentului, care văd o implicare a Moscovei şi le consideră contrare Acordului de pace de la Minsk. Moscova a sprijinit alegerile câștigate (previzibil) în Donețk, de Denis Pușîlin, și, în Luhansk, de Leonid Pasecinik.

Bruxellesul a condamnat aceste alegeri ca „ilegale şi ilegitime”. Miniștrii de Externe ai UE vor discuta situația din Ucraina la reuniunea din 19 noiembrie de la Bruxelles, a anunțat pe Twitter corespondentul de la Bruxelles al ”Radio Liberty”, Rikard Joswiak, citat de ziarul Libertatea Cuvântului, de la Cernăuţi. ”Vor fi discutate ”alegerile” din Donbas și posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva organizatorilor lor. Subiectele Mării Azov și Crimeea vor fi, de asemenea, incluse pe ordinea de zi”, a scris Joswiak.

 

Între ameninţări şi recompense

„Sunt organizate sub ameninţarea mitralierelor ruseşti, întrun teritoriu ocupat” de Rusia, a declarat preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko. El a făcut cunoscut că a abordat acest subiect duminică, cu prilejul unei scurte discuţii cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul german, Angela Merkel, în marja ceremoniilor organizate cu prilejul centenarului armistiţiului, la care a participat, de asemenea, preşedintele rus, Vladimir Putin. „În loc să pună în aplicare acordurile de la Minsk şi să avanseze spre pace”, Rusia „instituţionalizează situaţia actuală prin intermediul unor ‚alegeri’ trucate”, a acuzat la rândul său duminică pe Twitter emisarul special al Washingtonului pentru Ucraina, Kurt Volker.

Ţinute sub supravegherea militarilor înarmaţi cu pistoale kalaşnikov şi recompensate cu bilete de loterie sau cartele de reîncărcare a telefoanelor mobile, aceste scrutinuri vizau alegerea „preşedinţilor” şi „deputaţilor” pentru cele două „republici populare” autoproclamate de rebeli la Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR), care de peste patru ani se sustrage autorităţii Kievului, transmite Agerpres. În aceste condiţii, participarea a depăşit 80% în „republica” Doneţk şi 77% în cea de la Lugansk, au precizat autorităţile respective.

 

România nu recunoaşte alegerile din zonele separatiste

Ministerul Afacerilor Externe nu recunoaşte legitimitatea aşa-numitelor „alegeri”, din data de 11 noiembrie 2018, în regiunile controlate de separatişti din Donetsk şi Lugansk, pe teritoriul Republicii Ucraina şi condamnă ferm organizarea acestora, ce contravine grav ordinii constituţionale ucrainene şi angajamentelor asumate în cadrul acordurilor de la Minsk, formatul agreat care vizează soluţionarea pe cale paşnică a conflictului.

Ministerul Afacerilor Externe reiterează sprijinul său pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele sale recunoscute la nivel internaţional şi condamnă orice încercare de ignorare a normelor internaţionale şi de subminare a eforturilor de realizare a păcii în estul Ucrainei.

 

Minsk, un Acord pe care nu-l respectă nimeni

La aproape 3 ani de la semnarea sa, niciuna dintre părţile implicate nu a respectat Acordul de la Minsk, în ciuda eforturilor de a prezenta documentul ca un pas în normalizarea situaţiei din estul Ucrainei.

Aproape nimic din ce s-a convenit atunci nu s-a respectat. Federaţia Rusă a înarmat separatiştii în mod frecvent şi a oferit asistenţă militară aeriană. De asemenea, Ucraina a început să se înarmeze, beneficiind de asistenţă din partea SUA şi a Turciei, precum şi a unor state europene. Din 2015 şi până în prezent, au avut loc nenumărate ciocniri între părţile implicate în conflict, ciocniri în timpul cărora a fost folosit inclusiv armament greu.

De asemenea, multe dintre sancţiunile impuse oficialilor ruşi au fost mai mult de faţadă. Astfel că ministrul Apărării, Gherasimov, s-a plimbat nestingherit prin ţări europene, inclusiv Germania, deşi era supus sancţiunilor UE, din cauza implicării în anexarea peninsulei Crimeea.

Semnat în 2015

Potrivit Acordului de la Minsk, negociat între preşedinţii Ucrainei, Petro Poroşenko, Rusiei, Vladimir Putin, Franţei, Francois Hollande, şi cancelarul german Angela Merkel, până la sfârşitul anului 2015 Ucraina ar fi trebuit să adopte o nouă Constituţie şi să recâştige controlul la frontiera cu Rusia, în districtele controlate de separatişti.

Convenit în 12 februarie 2015, Acordul de încetare a focului în Ucraina, în Belarus, prevede o serie de termene limită. Pe data de 15 februarie, la miezul nopţii (14 februarie, 22:00 GMT), ar fi trebuit să intre în vigoare acordul de încetare a focului. În ziua următoare, 16 februarie, cele două părţi aflate în conflict, ar fi trebuit să înceapă retragerea armamentului greu de pe linia frontului, sub monitorizarea OSCE. De asemenea, data de 2 martie 2015 reprezintă termenul limită pentru retragerea armamentului greu. Pe 3 martie, potrivit Acordului de la Minsk, ar fi trebuit să înceapă dialogul pentru organizarea de alegeri locale în districtele controlate de separatiştii proruşi. Iar, până la 7 martie, toţi prizonierii ar fi trebuit să fie eliberaţi.