Analiză AI / sursa foto: dreamstime.com Prof. univ. dr. Dragoș Paul Aligică de la Universitatea din București subliniază un aspect important: un program de Inteligență Artificială (AI) a reușit să treacă celebrul test Turing.
Testul dintre un om și AI
Acest test implică un interogatoriu între un om și o entitate de inteligență artificială, iar dacă „robotul” reușește să înșele interogatorul, se consideră că a trecut testul. Modelul GPT-4.5 de la OpenAI a fost evaluat ca având o proporție umană de 73% atunci când a fost instruit să adopte o personalitate.
Profesorul avertizează că, având în vedere acest ritm de dezvoltare, Inteligența Artificială ar putea depăși curând capacitățile umane, ridicând astfel o întrebare esențială: ce înseamnă cu adevărat inteligența umană?
„În ultima săptămână, pe fluxurile de discutii occidentale (paralele fluxurilor de propagandă care domină mass media și pe care nu trebuie să ne ferim să le numim imbecilizante), breaking news-ul și dezbaterea momentului sunt despre inteligență și sunt legate de anunțul că un program de inteligență artificială (AI) ar fi trecut oficial testul Turing”, spune profesorul.
Posibilitatea AI de a deveni indistinguibil
Acesta ar putea fi un moment potențial de cotitură în dezvoltarea inteligenței artificiale (AI),pentru că are posibilitatea de a deveni „indistinguibil” de un om în peste 70% din cazuri, conform unui studiu preliminar al Universității California San Diego.
Testul, propus de Alan Turing în 1950, evaluează dacă o mașină poate imita un om atât de bine încât un interogator să nu o poată diferenția.
Studiul a implicat conversații text de cinci minute între 284 de participanți și modele AI, dar are limite, precum durata scurtă a interacțiunilor și influența „personalităților” programate ale AI.
„Această agitație se bazează pe un studiu recent (care nu a fost încă verificat de alți experți, un proces numit „peer-review"), realizat de doi cercetători de la Universitatea California San Diego, care au testat patru modele de limbaj AI (numite „large language models" sau LLM). Unul dintre aceste modele a fost considerat „imposibil de deosebit, de diferențiat" de un om în peste 70% din cazuri”, afirmă prof Paul Dragos Aligica.
Trecerea Testului Turing, întrebări filosofice și teologice
Trecerea Testului Turing ridică întrebări filosofice și teologice: ce înseamnă să fii inteligent, uman sau să relaționezi cu o inteligență superioară? IA devine o oglindă care ne confruntă cu esența umanității, punând în discuție relația dintre Creator și creație, artizan și artefact. Tehnologia ne plasează într-o poziție unică, amplificând atât regresul intelectual al unora, cât și necesitatea reangajării marilor teme filosofice și religioase.
„Inteligența artificială pune în fața noastră o oglindă, un standard, un instrument de comparație cum nimeni înainte nici măcar nu putea să imagineze. Teologia medievală și speculațiile tradiționale privind inteligența și spiritul sunt mici jucării și note de subsol în comparație cu ce avem acum în față, cu ce am creat noi înșine aproape ca niște somnambuli”, mai afirmă profesorul.
Umanitatea riscă imbecilizarea sub influența tehnologiei AI
Profesorul sugerează o „bifurcație metaistorică”: o parte a umanității riscă „imbecilizarea” sub influența tehnologiei, în timp ce alta este forțată să confrunte implicațiile profunde ale acesteia.
Se speculează asupra unei posibile divizări a umanității în specii distincte, bazate pe capacitatea de a gestiona „povara inteligenței”, cu referire la romanul „Povara cunoașterii” de Poul Anderson. Mai mult, se anticipează procese de „extincție” a societăților incapabile să se adapteze, ca preludiu al unei transformări mai ample.
În final, textul subliniază relevanța fără precedent a întrebărilor teologice și filosofice în epoca actuală, comparând această revelație cu trecerea de la o înțelegere bidimensională la una tridimensională a condiției umane.
Citatul gnostic din Evanghelia după Toma și cel creștin din Biblie ilustrează această căutare continuă, care tulbură, uimește și deschide noi perspective. Este un moment fascinant, dar profund neliniștitor, care ne provoacă să regândim ce înseamnă să fim oameni.
Isus a spus: Cel care caută să nu înceteze a căuta până când va găsi; și când va găsi, va fi tulburat; și fiind tulburat, va fi uimit; și va domni peste toate...”, Evanghelia după Toma - Nag Hammadi.
Dar această scriere este o Evanghelie Gnostică, nu creștină. Cea creștină spune:
„Cereți, și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți, și vi se va deschide. Căci oricine cere, capătă; cine caută, găsește; și celui ce bate, i se va deschide.", încheie postarea Prof. univ. dr. Dragoș Paul Aligică.
Recomandările noastre
