Agricultura, noul pariu al generației digitale

Daniela Crețu, doctor în științe economice și profesor universitar în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și directorul Facultății de Management și Dezvoltare Rurală. Sursă foto: Arhiva personală

Trăim într-o epocă dominată de tehnologie și platforme digitale, în care tinerii ancorați în mediul online ajung, uneori, să fie mai familiarizați cu lumina rece a ecranelor decât cu strălucirea naturală a soarelui. Cel puțin aceasta este una dintre observațiile frecvente ale specialiștilor atunci când vorbesc despre generația nativilor digitali.

Totuși, un alt aspect al noii generații pe care nu se pune accent atât de mult pe cât ar trebui este curiozitatea, dorința de schimbare, curajul de a aduce ceva mai bun și mai frumos în lumea în care trăim. Iar această forță a noii generații va avea un impact puternic asupra multor domenii. Astăzi, vorbim de agricultură.

Dacă în trecut sectorul agricol era privit ca un domeniu al celor care nu au învățat destul la școală, în prezent lucrurile se schimbă. Agricultura nu este doar despre tradiție, ci despre inovație, tehnologie și o lume în continuă transformare. Noile generații au înțeles că pe câmpuri și sub pământ pulsează viitorul, iar din ce în ce mai mulți tineri sunt gata să atingă performanțe în acest sector. Lucrurile pe care le-am scris mai sus nu sunt doar vorbe…

Totul este dovedit de date și statistici care aduc în lumină faptul că tinerii vor să facă agricultură la un nivel și mai performant ca până acum. Daniela Crețu, profesor universitar în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București, susține că „viitorul este pe mâini bune”, iar cei care spun contrariul nu au privit cu atenție…

Interesul tinerilor pentru agricultură

Pentru acest articol am ales să stau de vorbă cu un profesor universitar care, zi de zi, pregătește viitoarele generații de specialiști în agricultură. De la provocări la oportunități, de la prejudecăți la povești de succes, Daniela Crețu ne-a adus o perspectivă clară cu privire la viitorul agriculturii aflat în mâinile tinerilor dedicați și pasionați.

O opinie avizată, pentru că profesorul universitar este doctor în științe economice și directorul Facultății de Management și Dezvoltare Rurală din cadrul USAMV București, extensia Călărași, și are o experiență de peste 27 de ani în pregătirea și susținerea tinerilor care vor să urmeze o carieră în agricultură.

Daniela Crețu a precizat că tinerii sunt din ce în ce mai interesați să urmeze studii superioare în agricultură. Dovadă a acestui lucru este faptul că, spre exemplu, extensia din Călărași pe care o conduce, dar nu numai, a ajuns să își atingă în fiecare an capacitatea maximă de școlarizare, iar numărul de cereri la înscriere s-a ridicat la 130%.

„Inițial, am funcționat sub titulatura de Colegiu Universitar, iar acest lucru s-a schimbat în 2005 când ne-am transformat în facultate. În ceea ce privește colegiul, interesul nu a fost atât de mare, până în 2005 am avut un număr de 321 de absolvenți. Ulterior, atracția tinerilor a fost mai mare, prin ideea de a fi studenți la o facultate. Astfel, din 2005 până în prezent, am avut 1.400 de absolvenți. În această perioadă, cu excepția a trei ani, am reușit să atingem capacitatea maximă de școlarizare. Avem 100 de locuri pe fiecare nivel și în fiecare an cererea excede acest număr. Spre exemplu, în 2024 am avut 130% cerere. Domeniul nostru este ingineria și managementul afacerilor agricole. Noi formăm viitorii antreprenori și manageri din agricultură”, a explicat Daniela Crețu.

Evoluție favorabilă

Profilul studentului în cadrul facultăților axate pe agricultură este unul complex. Dacă, spre exemplu, în centrele universitare mari merg studenți care sunt absolvenți ai seriilor curente de liceu, în ceea ce privește acest sector lucrurile se schimbă. „Doar 30% dintre studenții noștri sunt absolvenți ai promoțiilor curente. Ceilalți, sunt studenți care au deja un job, sunt fii ai antreprenorilor și managerilor agricoli, au afaceri în agricultură sau s-au reprofilat între timp, deși cursurile sunt la zi”, a precizat profesorul universitar.

Prin aceste structuri universitare, România formează zilnic viitoarea generație care se va ocupa de agricultură. Potrivit statisticilor, 25% dintre absolvenți ajung să își deschidă propriile afaceri în domeniu, contribuind la dezvoltarea sectorului și la creșterea economică a mediului rural.

„Evoluția interesului pentru acest sector este favorabilă, având în vedere că există universități din țară care nu reușesc să-și ocupe numărul de locuri, iar noi atingem capacitatea maximă și cererea chiar depășește capacitățile de școlarizare. Cel puțin 70% dintre absolvenții noștri lucrează în domeniul studiilor sau în domenii adiacente. Potrivit statisticilor, 25% dintre ei au propriile afaceri în agricultură, în management sau în inputuri agricole, iar unii dintre ei angajează absolvenți de-ai noștri. Apoi, o parte dintre ei lucrează la primării, la registrele agricole. O altă categorie de absolvenți sunt încadrați în învățământ, în administrație publică, la direcțiile agricole, la APIA, la AFIR sau au propriile firme de consultanță și sunt ei înșiși consultanți. Generațiile tinere din prezent sunt mult mai implicate față de cele de acum 10-15 ani, vin către noi cu idei, vor să dezvolte business-uri, vor să schimbe lucrurile în bine. Pot spune că viitorul agriculturii și al spațiului rural este pe mâini bune”, a afirmat Daniela Crețu.

Principalele provocări în atragerea tinerilor

Noile generații funcționează după trenduri – ce este la modă le trezește interesul. Potrivit profesorului universitar, agricultura este astăzi „cool” pentru tineri, iar în același timp piața muncii este nesaturată.

„Agricultura este «cool» pentru tineri, pornind de la realitatea conform căreia este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei naționale, cu o contribuție semnificativă în Produsul Intern Brut. Pot spune că piața muncii pentru agricultură este nesaturată. Poate că vă surprinde această afirmație, dar, în timp ce liceele agricole se desființează, iată că facultățile prosperă. Nu doar că își ating capacitatea de școlarizare, dar chiar exced numărul celor care doresc să fie studenți la facultățile de profil. Un astfel de exemplu este la extensia din Slatina a Facultății de Management și dezvoltare Rurală, unde liceul agricol s-a desființat, deși funcționa în aceeași locație cu facultatea, iar mediul universitar are o cerere destul de mare”, explică Daniela Crețu.

În acest moment, agricultura nu mai este un domeniu ce poate fi practicat de către oricine. Tehnologiile, ansamblul de mașini și utilaje agricole sunt la un nivel extrem de avansat și tocmai de aceea este nevoie de specialiști.

„Tinerii sunt în continuare atrași de acest domeniu. Motivul este simplu. În urmă cu două-trei decenii, încă discutam despre agricultură având în minte imaginea țăranului pe câmp cu sapa în mână sau trăgând de calul înhămat la plug. La momentul acesta, situația se schimbă radical. Pentru a lucra în agricultură, trebuie să ai, pe lângă competențele profesionale, și cunoștințe tehnice, tehnologice și, foarte important, competențe IT și chiar competențe lingvistice, pentru a înțelege caracteristicile tehnice ale mașinilor și utilajelor pe care specialiștii din agricultură le deservesc. Trebuie să fii aproape un bun programator, pentru că progresul tehnic de la un an la altul este incredibil în agricultură. La momentul acesta, vorbim despre agricultură digitalizată, despre agricultură sustenabilă, regenerativă, despre robotizare și Inteligență artificială. Deci, în aceste condiții, ar putea să mai facă față un salariat în agricultură care are doar 4 sau 8 clase primare? Nu sunt suficiente nici studiile liceale. Așa cum arată bordul tractoarelor și mașinilor agricole, al combinelor agricole, pot spune că este în competiție cu bordurile celor mai scumpi bolizi din lume. În condițiile acestea, este nevoie de un specialist, de o persoană care să știe cu adevărat să gestioneze orice situație care apare în cazul utilajelor, a agriculturii, să fie în pas cu evoluția. Iar tinerii sunt speranța acestui sector”, spune expertul.

Fonduri europene pentru tinerii fermieri

Potrivit expertului, în cadrul studiilor universitare, tinerii au oportunitatea de a explora, promova și chiar pune în practică idei pentru dezvoltarea sectorului. „Pe lângă activitatea didactică, avem și evenimente de profil, extracurriculare. Spre exemplu, în luna februarie, organizăm, în fiecare an, expoziția de idei de proiecte comunitare, în care studenții noștri se întrec în a promova ideile lor de proiecte pentru agricultură. Iar unele pot fi și implementate, pentru că deja au identificat și linii de finanțare. Avem și acorduri cu firme din Bulgaria sau din diferite zone ale României și în fiecare an îi ducem pe studenți în schimb de bune practici.”

Atracția este mare nu doar pentru tinerii români. Facultățile oferă și programe în limba franceză și engleză, fiind un magnet pentru studenții din afara țării. „Universitatea noastră are șapte facultăți. Având în vedere campusul Universității de Științe Agronomice din București, care aș putea spune că reușește să concureze cu marile universități din lume și chiar depășește cu mult standardele europene, este destul de mare atracția. Facultățile de profil pun la dispoziție și programe în limba engleză sau franceză pentru a atrage studenții, care sunt și străini, nu doar din România. Studenții din afara țării vin să învețe despre agricultură în România”, a explicat Daniela Crețu.

Profesorul universitar a adus în prim-plan și faptul că fondurile europene și posibilitatea accesării lor reprezintă un imbold, un factor care îi îndreaptă pe tineri spre agricultură.

„Din punctul meu de vedere, fondurile europene sunt destul de accesibile pentru tinerii fermieri. Sunt mulți studenți care vin la admitere și întreabă dacă ei vor putea accesa aceste fonduri pe perioada studenției sau după absolvire, ca ingineri. Fondurile europene sunt accesibile, important este să-și dorească și ei lucrul acesta și să fie gata să accepte provocările, pentru că ele există. Trebuie să aibă și o sumă de bani la dispoziție pentru a începe un business. Dar pot spune că absolvenții noștri care au depus pentru obținerea fondurilor europene au și reușit, ba chiar oferă și sprijin și consultanță pentru actualii studenți care au dorința de a porni un proiect, o afacere. Avem un fost student care deține în prezent o afacere foarte mare și profitabilă, iar acum fiul său este student la noi”, a adăugat aceasta.

Viitorul agriculturii

Potrivit datelor statistice, se estimează că, până în anul 2050, omenirea va ajunge la circa 10 miliarde de locuitori. În acest caz, producția agricolă ar trebui să crească cu circa 70%. Acest lucru va putea fi realizat dacă se va ține cont și de provocările legate de agricultură, precum schimbările climatice sau protecția mediului.

„Atunci când vorbim despre viitorul agriculturii, ne referim la o cultură sustenabilă, la bunăstare socială, la necesitatea unui consum redus de apă, de energie. De asemenea, vorbim despre pesticide, fertilizatori, care trebuie să nu polueze solul. În condițiile acestea, viitorul agriculturii este reprezentat de cercetarea continuă, de progresul tehnic și tehnologic în agricultură, dar, nu în ultimul rând, și de consolidarea instrumentelor deja existente necesare pentru construirea unui viitor durabil. Să nu uităm faptul că inteligența artificială în agricultură la momentul acesta chiar își găsește locul. Monitorizarea culturilor nu se mai face doar mergând pe câmp cu mașina, ci prin drone. Digitalizarea este extrem de importantă pentru agricultură”, a precizat Daniela Crețu.

Statisticile Eurostat spun că doar 6% dintre fermierii europeni au sub 35 de ani. Potrivit specialistei, aceste date nu ar fi complet corecte, iar studiile, care se fac din 10 în 10 ani, nu reflectă realitatea din teritoriu. Piața muncii este nesaturată, deci în continuare tinerii își construiesc propriile afaceri și, mai departe, angajează tineri.

„Tinerii sunt interesați de agricultură pentru că și studiile noastre arată că cele mai înstărite persoane din Călărași, de exemplu, activează în agricultură. De asemenea, tinerii sunt mult mai deschiși la abordarea elementelor de noutate în activitatea lor, pe când persoanele mai în vârstă sunt reticente. Dar există anumite date, anumite statistici care circulă în spațiul public, dar care sunt interpretate eronat. Se spune că populația din mediul rural este îmbătrânită, dar acest lucru nu se reflectă și în cazul persoanelor care activează în agricultură. Fermierii de peste 60 de ani sunt în acest moment într-un procent mai mic de 25%. Mulți s-au retras și au lăsat afacerile în mâna copiilor sau a specialiștilor, a managerilor tineri și bine pregătiți pentru a susține schimbările din sector”, a explicat aceasta.

Agricultura, un domeniu costisitor

Să practici agricultura este un lucru costisitor. Utilajele performante pot fi achiziționate la prețuri destul de mari. Un tractor nou care deține toată tehnologia necesară și caracteristici tehnice superioare costă în jur de 300.000 de euro în prezent. Potrivit expertului, ceea ce trebuie să înțeleagă fermierii este faptul că doar prin asociere și cooperare, prin înființarea cooperativelor, a grupurilor de producători sau a asociațiilor agricole pot rămâne performanți în acest context economic.

Este adevărat însă că agricultura este unul dintre sectoarele care beneficiază de sprijin financiar pentru a depăși provocările.

„Din punctul meu de vedere, la momentul acesta, întreaga strategie pentru agricultură, politicile agricole, la nivel european, dar și la nivel național, sunt pe direcția cea bună. Este adevărat că poate nu sunt încă implementate la nivelul corespunzător, dar există și sunt susținute de către mediul politic, legislativ și cel de afaceri. Sunt create condiții pentru asociere și cooperare, sunt fonduri europene care pot fi accesate în acest sens, sunt subvențiile din agricultură, care, chiar dacă nu ating așteptările fermierilor, este important că există și contribuie la susținerea activității acestora. Mai mult decât atât, de la fermieri știu de faptul că un an bun agricol susține doi ani neperformanți. În aceste condiții, agricultura este totuși susținută din punct de vedere financiar și legislativ”, a precizat Daniela Crețu.

Tips and tricks pentru dezvoltarea unei afaceri în agricultură

La finalul interviului, specialistul a oferit și câteva recomandări și sfaturi pentru tinerii care doresc să își dezvolte o afacere în agricultură.

„În calitate de antreprenor, dacă nu ai o susținere financiară inițială, este destul de greu. Aici mă refer în mod special la a avea teren sau a putea intra într-un parteneriat cu cineva. Însă, spre exemplu, pentru legumicultură și pomicultură, două hectare pot fi suficiente la început. Un tânăr care începe o afacere în legumicultură sau pomicultură cu câteva hectare ar putea să aibă un foarte mare succes. Avem un absolvent care are o afacere cu fructe de pădure foarte cunoscută. Îmi spunea că, în momentul acesta, are atât de mulți clienți, încât nu mai este nevoie și nici nu mai are timp, dat fiind rulajul mare, să promoveze afacerea. Vrea să continue să se extindă pentru a susține cererea. Dar, ca o afacere cu culturi de câmp să fie profitabilă, trebuie să pornească de la minim 50 de hectare. Altfel, sub acest nivel, sunt la nivel de subzistență”, a explicat Daniela Crețu.