Sursa: Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) a tras un semnal de alarmă privind declarațiile ministrului Economiei, Radu Miruță. Organizația acuză o „neînțelegere gravă” a sectorului turismului și avertizează că eliminarea voucherelor de vacanță, creșterea TVA și reducerea subvențiilor pentru incoming pun în pericol o industrie care contribuie cu aproximativ 5% la PIB.
„În doar trei săptămâni de mandat, domnul ministru a reușit să își formeze opinii tranșante și, din păcate, eronate despre piața turistică: că prețurile sunt „prea mari” pe litoral, că voucherele de vacanță au efecte negative, că participarea României la târgurile internaționale nu ar avea impact, că există în turism doar „asistați” care trăiesc din subvenții și că organizațiile profesionale „plătesc articole” critice la adresa sa”, a spus președintele ANAT, Alin Burcea.
Radu Miruță, criticat de președintele ANAT
Liderul ANAT a criticat declarațiile minsitrului Radu Miruță, afirmând că, în doar trei săptămâni de mandat, acesta a formulat opinii ferme, dar eronate despre prețurile pe litoral, numindu-le „prea mari”. De asemenea, ministrul a susținut că voucherele de vacanță au efecte negative, participarea României la târgurile internaționale nu are impact, iar în turism există doar „asistați” care trăiesc din subvenții.
„Domnule ministru, mă faceți să râd: noi nu plătim articole! Dăm interviuri. Comunicăm public, transparent, onest și documentat despre nevoile reale ale industriei. Așa cum o facem de 35 de ani, indiferent de câți miniștri s-au schimbat de-a lungul timpului. Nu cerem gratuități și privilegii, ci un cadru predictibil, sprijin echilibrat și o voce guvernamentală care să înțeleagă diferența între economie reală și aparențe populiste”, a mai spus președintele ANAT.
Sursa foto: facebook
Voucherele, un instrument de fiscalizare a turismului
Președintele asociației a subliniat că, în privința voucherelor de vacanță, acestea reprezintă unul dintre principalele instrumente de fiscalizare a sectorului HoReCa și au contribuit semnificativ la reducerea turismului „la negru”.
Totodată, numărul unităților de cazare clasificate în România a crescut de peste patru ori, de la 6.000 în 2006, la 27.500 în prezent, ceea ce ar reflecta, în opinia lui Alin Burcea, un succes major în fiscalizarea domeniului.
Potrivit acestuia, un studiu realizat de ASE pentru APET a arătat că fiecare 1 leu cheltuit prin vouchere generează:
- +0,15 lei în comerțul cu amănuntul;
- +0,36 lei în HoReCa;
- +0,09 lei în agenții de turism;
- +0,52 lei în comerțul cu ridicata;
- +0,14 lei în transporturi;
- +0,29 lei în curierat;
- +0,25 lei în depozitare;
- +0,78 lei ca venit la bugetul de stat.
„Per total, acțiunea de multiplicare duce la un efect macroeconomic de 3,39 lei în PIB la fiecare 1 leu emis în tichete valorice. Voucherele au generat creșteri „fabuloase” ale veniturilor din TVA și impozit pe profit, inclusiv atunci când companiile nu înregistrau profit, contribuind prin salarii, CAS/CASS, TVA plătit și locuri de muncă create. Eliminarea acestui mecanism va reduce semnificativ contribuția HoReCa la PIB (în prezent cca. 5%)”, a mai spus acesta.
Liderul asociației a afirmat că, fără voucherele de vacanță, mulți români renunță la vacanțele interne și aleg destinații externe, ceea ce generează pierderi pentru România. Potrivit acestuia, statul a recuperat nu doar sumele alocate, ci a atras și cheltuieli suplimentare din partea turiștilor.
Promovarea externă crește atractivitatea turismului în România
Alin Burcea a declarat că participarea României la târguri internaționale și campaniile de promovare externă au generat, în anii precedenți, o creștere semnificativă a vizibilității și atractivității țării ca destinație turistică.
El a precizat că, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO) și Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC), fiecare euro investit în promovarea turistică externă aduce, în medie, între 5 și 11 euro încasări din incoming.
Sursa foto: Pixabay
De asemenea, a menționat că sprijinul acordat de stat agențiilor pentru participarea la târguri, deși modest, în medie 300 de euro decontați dintr-un cost ce depășește 5.000 de euro per firmă, a contribuit la atragerea turiștilor străini care cheltuiesc în medie între 850 și 1.100 euro pe persoană în România, conform datelor INS și Eurostat.
„În ceea ce privește sprijinul pentru incoming, schema de subvenție actuală, chiar dacă nefuncțională, de 40 euro/turist (pentru sejururi de cel puțin 4 nopți) ar putea avea un impact real dacă ar fi extinsă.
În absența unui sprijin eficient, România riscă să piardă teren față de țările din regiune care investesc activ în atragerea turiștilor străini – Ungaria, Bulgaria, Croația și Polonia au bugete de promovare cuprinse între 10 și 35 milioane euro/an, față de sub 2 milioane euro în cazul României în ultimii ani”, a mai spus acesta.
Ce a cerut președintele ANAT
Liderul ANAT a declarat că majorarea TVA-ului, eliminarea voucherelor, reducerea subvențiilor pentru incoming și renunțarea la participarea la târguri sunt măsuri care, luate împreună, lovesc frontal turismul românesc.
El a subliniat că, în loc să fie tratați ca „asistați”, reprezentanții industriei își doresc să fie ascultați, deoarece turismul creează locuri de muncă, generează încasări fiscale, dezvoltă comunități și promovează o imagine pozitivă a României în străinătate.
„Domnule ministru, confundați tăierile de cheltuieli și risipa de la stat cu cele destinate mediului privat. Tăierile de la buget pot aduce economii. Tăierile din sectorul privat înseamnă frânarea motoarelor economiei. Dacă le opriți simultan cu aplicarea de creșteri de taxe, România va pierde pe toate fronturile: și fiscal, și social, și economic”, a mai spus acesta.
În acest context, Alin Burcea a cerut numirea unui secretar de stat dedicat exclusiv turismului, care să aibă experiență practică în domeniu și care să facă legătura între autorități și mediul privat. De asemenea, a solicitat o întâlnire urgentă cu toți reprezentanții din turism pentru a discuta și găsi soluții constructive.
