Agenţia Naţională Antidrog (ANA) este o instituție ineficientă și trebuie să-şi regândească reţeaua pentru a putea să asigure serviciile pentru care primește o sumă mare din banii publici. Curtea de Conturi a găsit tot felul de nereguli la această agenție.

Agenţia Naţională Antidrog(ANA) trebuie să-şi regândească reţeaua proprie pentru a putea să asigure servicii integrate eficiente și accesibile. Curtea de Conturi a declarat că actuala formă de organizare şi funcţionare a acestei structuri nu permite asigurarea uniformă şi constantă, la nivelul cererii.

„Agenţia Naţională Antidrog (ANA) este entitatea abilitată să asigure servicii integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială consumatorilor de droguri, însă actuala formă de organizare şi funcţionare a acestei structuri aflate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne nu permite asigurarea uniformă şi constantă, la nivelul cererii, a serviciilor minime de asistenţă integrată pentru consumatorii de stupefiante.

Capacitatea Agenţiei de a oferi servicii de asistenţă integrată este afectată semnificativ atât de lipsa resurselor umane specializate la nivelul centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog judeţene, cât şi de resursele materiale avute la dispoziţie.

În consecinţă, Agenţia Naţională Antidrog trebuie să-şi regândească reţeaua proprie pentru a putea să asigure servicii integrate eficiente, eficace şi accesibile, semnalează un audit al performanţei privind tratamentul consumatorilor de droguri”, transmite vineri Curtea de Conturi.

Sursa foto: arhivă EVZ

Agenţia Naţională Antidrog, luată în vizor de Curtea de Conturi

Majoritatea beneficiarilor de servicii acordate de ANA sunt consumatori de droguri implicaţi în dosare penale. Peste 90% dintre solicitările de evaluare adresate Agenţiei provin din partea justiţiei.

În 41 din cele 47 de centre de prevenire nu există echipă terapeutică completă care să asigure evaluările solicitate. Curtea de Conturi a cerut Agenţiei Naţionale Antidrog să reproiecteze, cu sprijinul conducerii MAI, întregul sistem de acordare a asistenţei. ANA va fi nevoită să facă și o analiză de management a modului în care se asigură serviciile de asistenţă.

„Datele ANA nu reflectă cu acurateţe, în timp real, numărul beneficiarilor de asistenţă integrată şi serviciile oferite acestora. Din analiza comparativă a datelor privind numărul beneficiarilor de asistenţă integrată transmise atât de fiecare CPECA, cât şi de serviciul Observatorul Român de Droguri şi Toxicomanie, pe baza informaţiilor din Sistemul Informatic pentru implementarea indicatorilor de monitorizare a consumului de droguri (SIDES), rezultă diferenţe în ceea ce priveşte numărul total de beneficiari noi admişi. Din analiza bilanţurilor de activitate anuale ale fiecărui CPECA aferente anului 2021 a rezultat că datele raportate nu corespund în toate cazurile nici cu cele existente în SIDES, nici cu cele transmise Curţii de Conturi”, menţionează Curtea.

Reacția Agenției

ANA a transmis că recomandările formulate reflectă doar situația prezentată în documentele de politică publică în vigoare pentru perioada de referință supusă auditului.

„Constatările și recomandările formulate reflectă doar situația prezentată în documentele de politică publică în vigoare pentru perioada de referință supusă auditului de performanță, fără a lua în considerare resursele umane și financiare și nici eforturile întreprinse de echipa de management în vederea dimensionării adecvate a acestora, în raport cu evoluția fenomenului și cu respectarea prevederilor legale”, transmite Agenția Națională Antidrog, potrivit mediafax.

ANA arată că, raportat la numărul total de posturi aprobate în statul de organizare de 321 posturi, în 2020 a avut 248 angajați (77% procent de încadrare). ANA a avut 24 de psihologi, 18 medici, 26 asistenți sociali și 97 de persoane pentru prevenirea consumului de droguri.

„În acest sens, precizăm că, Ministerul Afacerilor Interne are ca prioritate în acest domeniu regândirea rolului Agenției Naționale Antidrog, în vederea gestionării eficiente a fenomenului consumului de droguri atât din perspectiva sănătății publice, cât și a siguranței cetățeanului, astfel încât să fie eliminate suprapunerile de competențe cu alte instituții ale statului (spre exemplu cu cele din domeniul psiho-medical), iar pe de altă parte, să crească eficiența activităților derulate, nu doar de Agenția Națională Antidrog, dar și de ceilalți parteneri cu atribuții în prevenirea traficului și consumului de droguri, precum și utilizarea judicioasă a resurselor alocate în acest sens”, potrivit ANA.