Femeie pozitivă. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Pe rețelele sociale, mesaje precum „Sunt demn” sau „Aleg fericirea” apar la tot pasul, însoțite de promisiunea că, dacă le repeți suficient de des, viața ta va deveni mai bună. Suntem construiți biologic să căutăm siguranța și să evităm suferința, așa că soluțiile rapide pentru starea de bine prind ușor, potrivit celor relatate de sciencealert.com.
Ce sunt, de fapt, afirmațiile pozitive și ce arată studiile
Conceptul își are rădăcinile în teoria autoafirmării, formulată la sfârșitul anilor ’80 de psihologul Claude Steele. Potrivit acestei teorii, oamenii au nevoie să creadă despre ei înșiși că sunt valoroși. Însă evenimentele dureroase, un eșec profesional, o notă slabă, o despărțire, pot zdruncina această poveste interioară.
În astfel de momente, autocritica se intensifică, iar riscul de anxietate sau depresie crește. Repetarea unor mesaje pozitive despre sine ar putea, teoretic, să funcționeze ca un scut psihologic, protejând stima de sine și echilibrul emoțional.
Cercetările oferă un răspuns nuanțat: da, afirmațiile pot ajuta, dar efectele sunt, în general, modeste și depind de context. O analiză amplă publicată în 2025, care a reunit 67 de studii, a arătat că scrierea sau repetarea afirmațiilor are un impact pozitiv asupra modului în care participanții se percep și relaționează cu ceilalți. Totuși, dimensiunea efectului a fost redusă.
Mesaj pozitiv. Sursa foto: Pixabay
Alte cercetări au indicat beneficii punctuale:
Mai mult, unele cercetări recente nu au reușit să reproducă integral aceste efecte. Concluzia provizorie: afirmațiile pot funcționa pentru unii oameni, în anumite situații, dar nu reprezintă un panaceu universal. Mai jos sunt prezentate câtva beneficii:
- utilizatorii rețelelor sociale și-ar putea proteja mai bine stima de sine;
- studenții pot raporta o stare generală mai bună;
- femeile aflate în tratament pentru cancer de sân s-au declarat mai puțin deprimate și mai puțin epuizate atunci când au ascultat afirmații înregistrate împreună cu muzică;
- adulții cu simptome depresive ușoare au raportat creșteri ale stimei de sine după două săptămâni de exerciții zilnice de autoafirmare.
Există însă și rezultate mai puțin optimiste. Un studiu clasic din 2009 a arătat că afirmațiile precum „Sunt o persoană iubibilă” îmbunătățesc dispoziția doar în cazul celor care aveau deja o stimă de sine ridicată. În schimb, persoanele cu stimă de sine scăzută au ajuns să se simtă chiar mai rău după repetarea lor.
Încurajare. Sursa foto: Pixabay
Când pozitivitatea devine o problemă
Deși par inofensive, afirmațiile pot avea și efecte secundare. Pozitivitatea toxică. Lumea nu este mereu dreaptă, iar oamenii nu sunt perfecți. A forța o perspectivă optimistă în orice situație poate duce la negarea emoțiilor dificile. Dacă te simți copleșit, presiunea de a „gândi pozitiv” te poate face să te rușinezi pentru propria suferință și să eviți să ceri ajutor.
Dependența de „doza” de bine: Afirmațiile pot oferi un impuls rapid de stare bună, asociat cu eliberarea de dopamină, neurotransmițătorul legat de recompensă și motivație. Însă căutarea constantă a acestei senzații poate crea un ciclu nesustenabil, în care ai nevoie mereu de un nou stimul pentru a te simți bine.
Ignorarea pericolelor reale: În medii nesigure, cum ar fi o relație abuzivă, menținerea cu orice preț a unei atitudini pozitive poate estompa semnalele de alarmă. În astfel de situații, optimismul forțat poate deveni o formă de autoamăgire.
Motivation. Sursa foto: Pixabay
Ce pare să funcționeze mai bine
Autocompasiunea. În loc să repeți fraze grandioase, poate fi mai util să îți vorbești cu blândețe: „Este greu” sau „Oricine s-ar simți așa”. Abordarea bazată pe compasiune față de sine este asociată cu o mai bună reziliență și sănătate mintală, mai ales în perioadele de stres.
Distanțarea psihologică. A vorbi despre tine la persoana a treia: „Ana este furioasă, dar a trecut prin situații mai dificile”, poate crea un spațiu între tine și emoția intensă. Această tehnică, uneori numită non-atașament, ajută la reglarea emoțională prin observare și reflecție, nu prin reacție impulsivă.
Așadar, afirmațiile pozitive nu sunt nici miraculoase, nici inutile în mod absolut. Eficiența lor depinde de persoană, context și moment. Mai important decât a repeta automat mesaje optimiste este să rămâi flexibil și să te întrebi sincer: „Mă ajută acest gând acum?”. În echilibrul dintre realism și speranță se află, cel mai probabil, adevărata resursă pentru o sănătate mintală solidă, a concluzionat dr. Madeleine Fraser.
