Evenimentul Zilei > Economie > Administrarea sistemului de apă din București. Marile provocări ca să menții în funcțiune o rețea veche și de 100 de ani
Administrarea sistemului de apă din București. Marile provocări ca să menții în funcțiune o rețea veche și de 100 de ani

Administrarea sistemului de apă din București. Marile provocări ca să menții în funcțiune o rețea veche și de 100 de ani

Rețelele vechi de transport ale apei, felul în care românul înțelege să folosească sistemul de canalizare, deversând substanțe care erodează puternic țevile prin care curge apa astfel poluată sunt principalele provocări cu care se confruntă compania care a concesionat sistemul de alimentare cu apă și sistemul de canalizare din București: Apa Nova

Din perspectivă tehnică, ceea ce se întâmplă în prezent legat de rețeaua de canalizare, avariile care mai apar din când în când, sunt determinate de mai mulți factori.

Pe de o parte, este vorba despre uzura fizică a rețelei și de faptul că de mult timp nu s-a investit în modernizare. În București vorbim despre o rețea care pe alocuri a fost construită în jurul anului 1900 și de rețele de canalizare ceva mai noi, construite în regimul comunist. Or, în general, dacă o rețea este bine construită, are o durată între 50 și 80 de ani. Cât de depășită din punct de vedere al uzurii este rețeaua de canalizare din București? Toate zonele centrale, unde canalizarea a fost construită în 1940, deja au peste 80 de ani. Rețelele foarte vechi de canalizare, chiar dacă au fost bine construite, nu au fost întreținute și nu se află întro stare bună.

Zeama de varză – dușmanul rețelei de canalizare

Pe de altă parte, modul de utilizare a rețelei de canalizare a condus la deteriorarea rapidă a acesteia. În România nu a existat o educație în acest sens.

„Doar în ultimii ani, după ce au apărut directivele de mediu se acordă o mai mare atenție, dar până acum rețeaua de canalizare era privită doar ca o țeavă care transportă deșeuri, fără legătură cu partea de mediu”, a declarat pentru EVZ Mihai Savin, Director General Adjunct Proces Business Clienți.

„De aceea a fost și destul de prost gândit sistemul de canalizare ca fiind unitar, nu divizor, adică prin aceeași conductă se transportă și apa de ploaie și apa menajeră. Or, pentru că nu este utilizată corespunzător, rețeaua de canalizare care este construită din diverse materiale, evident că se deteriorează. Anumite tipuri de apă uzată menajeră, care conține diverse substanțe, agresează rețeaua de canalizare. Asta s-a întâmplat în diverse locații, cum a fost avaria de la Ștefan cel Mare. Acolo vine o apă neepurată, de la Spitalul Floreasca, care acționează destul de agresiv asupra sistemului de canalizare, canalul fiind construit din beton”, a completat acesta.

Există foarte multe exemple de substanțe care erodează și în cele din urmă distrug rețeaua de canalizare: azotul, hidrogenul sulfurat etc.

De asemenea, primăvara, oamenii scot varza de la butoi și o aruncă în rețeaua de canalizare, or această apă conține multe săruri. Pe de altă parte, iarna se aruncă mult detergent, grăsimi, care congelează și apar înfundări, ceea ce îngreunează intervenția specialiștilor.

Revizii în timp urgent

Ținând cont de starea rețelei, apar accidente, însă echipele de intervenție trebuie să reasigure realimentarea cu apă în cel mult șase ore. „Dacă ar dura mai mult, obligația este să venim să aducem apă îmbuteliată, să asigurăm sursa alternativă de apă. Și acum avem un stoc de 10.000 de sticle. Dacă este vorba de zone mari afectate, folosim cisterne speciale de transport pentru apă, foarte curate, și le plasăm în diverse zone, anunțând lumea că se poate alimenta gratuit. Cazuri de împărțit apă îmbuteliată nu am avut, cazuri cu cisternă am avut, dar mai demult”, spune Mihai Savin. Multe accidente de apă nu s-au întâmplat din cauza Apa Nova. De exemplu, o avarie a fost generată de intervenția celor care încercau să repare o țeavă de gaze.

25 de milioane de euro investite anual în sistemul de canalizare și sistemul de alimentare cu apă

Strategia care a stat la baza concesionării serviciilor publice din București includea și o evaluare a cheltuielilor de care ar fi nevoie pentru a reabilita întreaga rețea de canalizare: un miliard de euro – o sumă uriașă. Strategia Apa Nova pentru partea de mentenanță a fost eficientă și mai puțin costisitoare: este vorba despre predictive management.

„Avem sisteme performante de detecție și de monitorizare a rețelei de canalizare, facem vizualizări cu camera video. Pe baza vizualizărilor și a unui software identificăm doar zonele cu probleme și investim doar unde este cazul. Așa am reușit pe bulevardul Coposu, unde folosim chiar o tehnologie nondistructivă, adică nu distrugem rețeaua ci se face o reabilitare pe interior a canalului, ceea ce presupune că un roboțel vine și țese pe interior material care dă rezistență și curgere sistemului. De ceva timp folosim predictive asset management și menținem rețeaua de canalizare în funcțiune și la parametri aproape de cei la care a fost proiectată”, explică Mihai Savin.

O mare atenție este acordată rețelelor principale de canalizare, de pe bulevardele Coposu, Mihai Bravu. Efectul unei avarii aici ar fi foarte important. Multe zone din amonte ar fi afectate. Apa Nova investește între 5 și 10 milioane de euro în sistemul de canalizare, pe an. Alte 10 – 12 milioane de euro sunt investițiile în sistemul de alimentare. Anual, compania investește aproximativ 25 de milioane de euro.

O activitate bazată de rezultate: îmbunătățirea serviciilor către clienți

Responsibilitățile Apa Nova, așa cum sunt cuprinse în contractul de concesiune, nu au legătură directă cu investițiile. Este un contract orientat pe rezultate.


FOTO: Mihai Savin spune că prin programul Bucur ANB investește în extinderea rețelei FOTO: NICU DÎRDÎIAC



Astfel, nu există obligația companiei de a înlocui toată rețeaua de canalizare după anumite criterii, ci de a folosi capacitatea de management, în conformitate cu buna practică industrială, așa încât clientul să fie mulțumit.

Totuși, trebuie ținut cont că Bucureștiul are 2.300 de kilometri de canale, fapt ce, alături de factorii tehnici și mecanici, ploile și utilizarea defectuoasă a rețelei, face ca apariția avariilor să fie inevitabilă, la un moment dat. „Investim în fiecare an între 5 și 10 milioane de euro pentru a preveni prăbușiri de canale colectoare. Singura obligație investițională a Apa Nova se referă la extinderea rețelei de canalizare și de apă”, explică Mihai Savin.

Este vorba despre programul Bucur, în care Apa Nova, împreună cu autoritățile locale, definesc zonele în care compania trebuie să se extindă, și pe baza legilor, în comun cu Municipiul București, Apa Nova face aceste investiții.

140 de milioane de lei consumate prin Programul Bucur

În prezent, singurele zone fără apă din București sunt mici areale unde oamenii șiau plasat casele și apoi se fac străzile. Or, neavând PUZ, nu se știe deocamdată unde va fi strada. E vorba de câteva zone din sectorul 3. Compania are la dispoziție pentru extinderi 200 de milioane de lei, din care, până acum, a cheltuit circa 140 de milioane prin programul Bucur. Mai există 40 – 50 de milioane cu care Apa Nova poate interveni, dacă mai sunt alte zone. „Dar și municipiul București împreună cu primăriile de sector au investit în extindere, pentru că obligația noastră a fost să facem extinderi în zonele care existau la începutul concesiunii. Dacă ulterior au fost dezvoltate noi zone, noi cartiere rezidențiale, Apa Nova putea efectua lucrările, dar trebuia să crească tarifele. Așa că au investit primăriile și apoi le-au dat companiei în operare. Ultima extindere a fost în Petricani”, spune directorul general adjunct al Apa Nova.

Cum se cuantifi că creșterea calității și eficienței

Așadar, targetul Apa Nova, stabilit prin contractul de concesiune, este îmbu nătățirea serviciilor pentru clienți. Cum se poate măsura acest obiectiv? În fiecare an, compania stochează toate datele privind intervențiile într-o bază de date. Autoritatea Municipală pentru Reglementare a Serviciilor Publice și Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) monitorizează nivele de servicii și, anual, în funcție de per formanță, emit pentru companie un certificat de conformitate a nivelului de servicii.

Directorul adjunct al Apa Nova vine cu un exemplu din teren. „De exemplu, în cazul intervenției la rețeaua de canalizare. Problema se pune cantitativ. În prezent, noi avem un tarif de 4 lei pe mc de apă rece. Dacă noi nu am acționa preventiv, atunci tariful meu s-ar consuma pentru a plăti mii de oameni care să-mi repare mii de avarii. Ca să nu am aceste probleme de costuri, acționez preventiv, adică știu că se va prăbuși și intervin, și ajung să am costuri foarte mici. Înainte de concesiune existau 15.000 de reclamații și era nevoie de 5.000 de oameni pentru reparații. Dacă am angrena atâția muncitori, apa ar fi mult mai scumpă. Acum am ajuns la doar câteva sute de reclamații.” Tarifele variază în funcție de nivelul costurilor și al investițiilor, fapt ce anul acesta a condus de două ori la scăderea tarifelor, care sunt printre cele mai mici din țară.



Colaborarea cu autoritățile în „cazurile problemă”

Compania s-a confruntat, pe alocuri, și cu probleme generate în special de consumatori mari. „De exemplu au existat supermarketuri care au deversat sute de kilograme de pește, și ne-au dat o grămadă de bătăi de cap. Unii consumatori mari fură apă, sunt branșați clandestin. Există proceduri legale declanșate împotriva acestora”, explică Mihai Savin. În cazul branșărilor ilegale, compania informează autoritățile, emitentul autorizației de construire, pentru că e vorba de țevi fără autorizație de construire. Anunță de asemenea autoritatea locală, care trebuie să facă investigație, să amendeze și să decidă dacă menține sau nu construcția. Menținerea construcției are nevoie de punctul de vedere al Apa Nova. De regulă, construcția este bine executată, pentru că a fost făcută tot de firme. După ce obțin avizul Apa Nova, compania le face un calcul privind pierderile generate prin branșarea ilegală. O parte din pierderi sunt recuperate, și se încheie un contract, iar construcția intră în legalitate. În ceea ce privește deversările în rețeaua de canalizare, care provoacă daune majore, Mihai Savin spune că este obligația celor de la Mediu să intervină. „Am avut și poluări cu păcură de la CET-uri, când am oprit stația de epurare trei zile și am cheltuit zeci de mii de euro ca să o curățăm”. Colaborarea cu autoritățile este bună, dar poate ar fi nevoie de o aplicare mai fermă a legii.