A venit vacanța cu trenul din Franța! Expresia împlinește vara asta 90 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Nu știu dacă există expresie care să aducă mai multă bucurie copiilor, dar și oamenilor mari, decât „A venit vacanța cu trenul din Franța!”

Când eram noi mici, cam pe când făcea răchita micșunele și beatles-ii cântau încă împreună, vacanța și Franța erau ultimul lucru pe care îl vedeai pe tabla din clasă înainte de a o zbughi pe ușa școlii fără să te uiți în urmă timp de trei luni, căci da, vacanța mare avea atunci o durată clară, de la 15 iunie la 15 septembrie. Și tot se plâng unii că atunci se făcea prea multă școală!

Aș putea spune că am așteptat să își ia concediu și parlamentarii, ultima categorie care a mai mers la muncă (de pomană, ce-i drept) în a doua jumătate a lunii iunie, sau să intre și Justiția în vacanța judecătorească, în fine, aș putea spune că am așteptat ca vacanța să pună definitiv stăpânire pe țară ca să îmi pun o întrebare simplă:

De unde vine cimilitura „A venit vacanța cu trenul din Franța!”? De ce vine tocmai din Franța, de ce nu din Bulgaria, Ungaria sau, cum era obiceiul înainte de 1989, din URSS? Apoi, de ce vine cu trenul și nu cu vaporul, din Anglia sau America? Răspunsul e dintr-o perioadă ciudată... și uitată.

Când lumea era cu fundu-n sus și Franța era socialistă

Expresia își are izvorul în folclorul orășenesc și făcea aluzie la un eveniment din 1936, petrecut, normal, unde altundeva, în Franța. Pe 5 iunie 1936, puterea era preluată de Frontul Popular, iar prim-ministru/președinte al Consiliului de Miniștri devenea Leon Blum.

Dacă ați crescut învățând că România și Franța au fost despărțite ideologic până în 1989 de faptul că țara noastră era socialistă iar cealaltă o democrație occidentală, să știți că ele erau separate și înainte de Război, doar că atunci România era de extremă dreaptă iar Franța socialistă.

Blum era un stângist sadea și primele măsuri pe care le-a propus au fost socialiste get-beget: săptămâna redusă de lucru, școală extinsă până la vârsta de 14 ani și... concedii plătite pentru toți lucrătorii de la stat și privat.

Așa că vara lui 1936 a însemnat în Franța o vacanță de 12 zile lucrătoare pentru toată lumea și un aflux uriaș de ”vilegiaturiști plătiți” ajunși în locuri unde de sute de ani mergea numai protipendada franceză.

Receptivi la ce se întâmpla în Marele Paris, cei din Micul Paris au asociat din acel moment vacanța cu Franța. Era și ușor, că doar rimează.

De ce cu trenul

Leon Blum s-a confruntat cu o problemă după ce a extins ideea de concediu plătit dincolo de funcționarii publici și militari. Muncitorii, proletarii cum se numeau în Franța, aveau vacanță dar nu aveau bani să plece, pentru că transportul era prea scump. Puteau, cel mult, să bea absint la o tavernă, să mănânce un croissant și să asculte un vals Mussete.

Legea concediilor plătite a fost promulgată pe 20 iunie 1936, dar soluția a fost găsită abia pe 3 august, când au fost introduse ”biletele Lagrange”, o reducere cu 40% a biletelor de tren de clasa a treia, cu condiția ca reducerea să fie folosită pe distanțe mai mari de 200 de kilometri și cu un interval de cel puțin 5 zile între dus și întors.

Din acel moment toată Franța s-a urcat în trenul care aducea vacanța, iar Europa privea cu jind.

Cât a ținut? Puțin

Pentru Franța a urmat o perioadă neagră, fiind ocupată de naziști în 1940, în care nimănui nu i-a mai păsat de vacanțe cu trenul. După eliberare, Blum a revenit la putere pentru scurt timp, dar politicile de reconstrucție erau mai importante decât odihna proletarilor.

Abia în anii 1960, vacanțele populare aveau să devină cu adevărat pentru toată lumea, dar nu doar în Franța, ci pretutindeni în Europa, fie ea socialistă sau capitalistă.

Din acel an, 1936, noi am rămas cu expresia, poate și pentru că, așa cum ”vacance” rimează cu ”France”, sună bine.

Când o folosiți șă știți că nu e doar un joc de cuvinte pentru copii, e o frântură de istorie. Tocmai de aceea am folosit o fotografie istorică, Leon Blum la un congres socialist din 1932. El ne-a adus vacanța cu trenul (de clasa a treia!) din Franța.