Epidemia de coronavirus a dezvăluit un lucru esențial: China este puternică doar prin slăbiciunile restului lumii, ale Europei în special. Aceasta din urmă are deci tot interesul de a-și reafirma valorile democratice în fața dictaturii chineze.

O analiză excepțională realizată de economiștii francezi Jean-Philippe Delsol și Nicolas Lecaussin pentru Le Figaro, a cărei traducere o prezentăm în cele ce urmează.

Cu piețele sale desprinse parcă din evul mediu și - poate - cu laboratoarele sale prost securizate, China se află la originea virusului care ucide lumea în ritm lent.

Dar, mai ales, China a ascuns existența epidemiei și a lăsat-o să se răspândească, mințind sfruntat în privința morților.

Iar Europa a reacționat moale, reproșând deopotrivă Chinei și Rusiei (!) că pun în circulație „mistificări periculoase” și „informații medicale înșelătoare cu false alegații” în legătură cu coronavirusul.

Cu toate acestea, atitudinea guvernului chinez nu lasă nici o îndoială în privința aspirațiilor sale hegemonice. Sub frumosul nume al drumurilor mătăsii, ea încearcă să supună țările slabe de pe toate continentele.

China a invadat Marea Chinei de Sud în detrimentul vecinilor săi, hărțuiește India și se aventurează pe teritoriul acesteia, susține Venezuela, Coreea de Nord și Iranul, cu cea din urmă încheind un „parteneriat strategic” de 400 de miliarde de dolari pe 25 de ani.

Dar cine mai protestează față de toate acestea, în afara Statelor Unite, care și-au întărit prezența militară în Marea Chinei?

Președintele Xi Jinping afirma inițial că dorește să acorde pieței un „rol decisiv”. Promitea revenirea la statul de drept. Dar promisiunile nu îi angajează decât pe cei care le acceptă.

Ca într-o republică bananieră sau comunistă, el a manipulat Constituția pentru a putea rămâne președinte pe viață. Aparatul Partidului Comunist s-a întărit și nu mai lasă pe nimeni să respire.

Internetul este controlat, datele sunt manipulate sau chiar falsificate de către puternica mașinărie de stat.

Marile companii „private” sunt dirijate de aparatciki sau de rudele lor apropiate.

Marii patroni – de la Dongfen, Fosun, Lucent Shaghai Bell, Hanergy sau CALC… - dispar sub diverse pretexte.

La toate nivelurile, întreprinderile rămân dependente financiar de banul public și sub influența puterii de stat sau locale și a Partidului Comunist.

Companiile străine nu sunt primite decât pentru a le fi jefuit mai bine know-how-ul. Proprietatea intelectuală furată de China de la Statele Unite reprezintă pentru acestea din urmă o pierdere estimată între 225 și 600 de miliarde de dolari.

Însă nu doar economia se află sub control absolut, ci întreaga societate. Gândirea unică domnește în China.