Muncitori. Sursă foto: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Deficitul de forță de muncă din România se agravează, iar companiile se bazează tot mai mult pe muncitori străini, arată un studiu realizat de Takt Recruitment.
România duce lipsă de muncitori
Piața muncii din România traversează în 2026 un paradox tot mai vizibil. În timp ce unele companii anunță restructurări și concedieri, altele se confruntă cu un deficit sever de personal calificat și necalificat în sectoare esențiale ale economiei. Construcțiile, producția, transporturile, logistica, retailul și HoReCa rămân cele mai afectate domenii, unde recrutarea și retenția angajaților devin tot mai dificile.
În acest context, forța de muncă din afara Uniunii Europene a devenit o soluție tot mai importantă pentru mulți angajatori. OUG 32/2026, recent adoptată, modifică substanțial regulile de recrutare internațională, introducând mai multă structură, transparență și control în proces.
„Deficitul de personal continuă să pună presiune pe industriile operaționale, unde companiile întâmpină dificultăți tot mai mari în recrutarea și retenția angajaților locali. În acest context, lucrătorii străini rămân una dintre principalele soluții pentru acoperirea necesarului de personal”, a declarat Cosmin Șerban, Managing Director & Co-Founder al TAKT Recruitment.
90.000 de muncitori non-UE, în 2026
Potrivit datelor interne ale companiei, cererea pentru lucrători străini a crescut de 3 până la 4 ori în ultimii doi ani. Cele mai solicitate profiluri provin din Nepal, Sri Lanka și India. Salariile oferite pentru roluri operaționale pornesc de la aproximativ 2.700–3.500 lei net pentru muncitori necalificați și ajung la 5.000–10.000 lei net pentru șoferi profesioniști, în funcție de experiență și diurnă.
Pentru 2026, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători non-UE. Cele mai mari nevoi se înregistrează la curieri (26.275 poziții), manipulanți marfă (20.912), muncitori în construcții (17.799) și șoferi.
OUG 32/2026 introduce mai multe noutăți importante:
- Recrutarea este condiționată de lista oficială a ocupațiilor deficitare;
- Angajatorii trebuie să se înregistreze într-o platformă națională unică;
- Se instituie un sistem de licențiere pentru agențiile de recrutare;
- Plata salariilor devine obligatoriu trasabilă prin cont bancar;
- Contractele trebuie oferite în limba înțeleasă de lucrător;
- Se impun obligații mai stricte privind integrarea și protecția muncitorilor străini.
Accident.Sursa foto: Pixabay
OUG 32/2026 nu rezolvă deficitul de forță de muncă
Deși noua legislație adaugă un strat suplimentar de birocrație, specialiștii o văd ca pe un pas necesar spre profesionalizarea recrutării internaționale.
„Noua legislație va face diferența între agențiile care operează profesionist și cele care lucrează superficial. Standardele cresc, iar angajatorii vor fi mult mai atenți la alegerea partenerului pentru recrutarea personalului străin”, a subliniat Cosmin Șerban.
Analiștii consideră că OUG 32/2026 nu rezolvă deficitul de forță de muncă, dar obligă companiile să trateze problema mai strategic, cu mai multă planificare și responsabilitate. În același timp, piața de recrutare internațională devine mai matură și mai predictibilă, similar modelului din țările vest-europene cu experiență îndelungată în atragerea de muncitori străini.
Recomandările noastre
