47% dintre români cred că un atac al Rusiei e posibil. Cum e văzut Nicușor Dan - Sondaj Avangarde
- Cristi Buș
- 16 septembrie 2025, 09:39
Război. Sursa foto: X - Direcția României, percepută în mare parte negativ
- Încrederea românilor în lideri internaționali. Maia Sandu și Trump, în top
- NATO și Uniunea Europeană, cele mai respectate instituții
- Evaluarea instituțiilor românești implicate în politica externă
- Unirea cu Republica Moldova împarte România în două
- Războiul din Ucraina și percepțiile românilor
- Cum văd românii conflictul Israel – Palestina
- Țările considerate „prietene” de români
- Date tehnice ale sondajului
Un sondaj realizat de Avangarde între 8 și 14 septembrie 2025 arată percepțiile românilor asupra direcției în care merge țara, dar și asupra liderilor politici internaționali și a instituțiilor globale.
Cercetarea evidențiază o încredere ridicată în NATO și în Uniunea Europeană, dar și o nemulțumire față de modul în care este gestionată politica externă la nivel național.
Direcția României, percepută în mare parte negativ
Potrivit sondajului, 70% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 20% au o percepție pozitivă. Restul de 10% nu au putut oferi un răspuns clar.
Încrederea românilor în lideri internaționali. Maia Sandu și Trump, în top
Pe primul loc în topul aprecierilor se află Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, cu 44 % nivel de încredere. Ea este urmată de președintele Statelor Unite, Donald Trump (44 %), și de președintele Franței, Emmanuel Macron (40%).
Alți lideri internaționali apreciați sunt:
-
Ursula von der Leyen – 39%
-
Volodimir Zelenski – 37%
La polul opus, liderii care beneficiază de cel mai redus capital de încredere în rândul românilor sunt:
-
Vladimir Putin – 18%
-
Viktor Orban – 29%
-
Xi Jinping – 33%
NATO și Uniunea Europeană, cele mai respectate instituții
Sondajul indică faptul că românii continuă să privească Alianța Nord-Atlantică drept principal garant de securitate: 74% dintre respondenți au încredere în NATO.
Pe locurile următoare se situează:
-
Uniunea Europeană – 62%
-
ONU – 61%
-
Comisia Europeană și Parlamentul European – câte 57%
-
BRICS – doar 27%
Evaluarea instituțiilor românești implicate în politica externă
Președintele României, Nicușor Dan, are o rată de satisfacție de 43% pentru activitatea în plan extern, comparativ cu 51% care se declară nemulțumiți.
Ministerul Afacerilor Externe este apreciat de 38% dintre respondenți, însă majoritatea (51%) și-au exprimat nemulțumirea față de modul în care instituția își desfășoară activitatea.
Unirea cu Republica Moldova împarte România în două
Întrebați despre unirea României cu Republica Moldova, respondenții au răspuns astfel:
-
47% susțin ideea unirii,
-
46% se opun,
-
7% nu se pot pronunța.
Războiul din Ucraina și percepțiile românilor
Atitudinea față de războiul din Ucraina este una rezervată. 37% dintre români consideră că țara nu ar trebui să se implice deloc, limitându-se eventual la ajutor umanitar.
Alți 33% susțin o implicare mai mare, iar 26% cred că România face suficient în prezent.
Pe tema bugetului pentru apărare, 57% dintre respondenți sunt de acord cu alocarea a 5% din PIB pentru armată, conform solicitării NATO, în timp ce 38% se opun.
Întrebați despre riscul unui atac al Rusiei asupra României, 47% cred că acesta este posibil, iar 43% sunt de părere că nu există un asemenea pericol.
Cum văd românii conflictul Israel – Palestina
În ceea ce privește conflictul din Orientul Mijlociu, 38% dintre respondenți susțin Israelul, în timp ce doar 11% își exprimă sprijinul pentru Palestina. Un procent de 41% nu se poziționează de partea niciunei tabere.
Țările considerate „prietene” de români
Răspunsurile spontane la întrebarea privind cei mai buni prieteni ai României indică:
-
Republica Moldova – 13%
-
Franța – 11%
-
SUA – 5%
-
Germania – 5%
-
Italia – 4%
Au mai fost menționate, în procente reduse, țări precum Bulgaria, Serbia, Spania, China și Rusia.
Date tehnice ale sondajului
-
Realizat de: Avangarde
-
Perioada: 8–14 septembrie 2025
-
Volum eșantion: 1000 de respondenți
-
Metodă: CATI (interviuri telefonice)
-
Univers: populația adultă neinstituționalizată din România
-
Eșantion: multi-stratificat, probabilistic, ponderat după gen și nivel de educație
-
Marja de eroare: ±3,4% la un nivel de încredere de 95%