Opinii
34 de ani de Evenimentul Zilei. „Bulina Roșie”, nopțile albe din redacție și de ce povestea EVZ merge mai departe.
Dan Andronic, jurnalist. sursa: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Se împlinesc astăzi 34 de ani de când, pe piața media din România, apărea un ziar care avea să schimbe definitiv nu doar jurnalismul, ci și fața societății românești: Evenimentul Zilei. „Bulina Roșie”.
EVZ (1992-azi)
“EvZ este una dintre puținele edificii ale democrației care nu se dărâmă! Ziarul Evenimentul Zilei rămâne în picioare”, spunea Ion Cristoiu în 2019. Pare că a avut dreptate.
EVZ, iulie 1992. sursa: arhiva
Pentru mulți dintre cei care privesc astăzi mass-media prin ecranul telefonului, EVZ este doar un brand din online. În care depindem de bunăvoința Google ca să putem plăti salariile.
Pentru noi, cei care am trăit acele vremuri romantice și nebune sub bagheta lui Ion Cristoiu, EVZ a fost o școală de viață, o redacție în care se fuma mult, se urla mult, dar mai ales, se scria cu o pasiune greu de egalat astăzi. Se vindeau peste 700 de mii de exemplare pe zi.
Gurile rele vorbeau de vreun milion de exemplare, dar pe vremea aia difuzorii plăteau dinainte cât cumpărau, cu cash, așa că nu vom știi niciodată adevărul.
Am intrat în redacția EVZ în iunie 1992, eram un tânăr care dorea să se angajeze, am plecat în 1996 spre televiziune, am făcut multe lucruri, până în 2011. Așa că am o mulțime de amintiri. Unele le pot povesti, altele nu.
Cea mai frumoasă amintire a mea? În 28 iulie 1992, trei semnături apăreau pe prima pagină, Adrian Andronic, tata, Dan Andronic, alături de Ion Cristoiu, cel care mi-a dat voie să învăț tainele meseriei de gazetar.
Evenimentul Zilei, 28 iulie 1992, sursa: arhiva Evz
Enervam Puterea
Un lucru era cert, românii își începeau diminețile cu noi, iar politicienii își începeau zilele tremurând de frică în fața titlurilor noastre. Nu eram singurii, presa scrisă avea o forță uriașă, dar eram cei care schimbam fața presei.
Am trăit în această redacție momente istorice. Am văzut cum se nasc și cum mor cariere politice, am asistat la secrete de stat dezvăluite pe holuri și am învățat că singurul stăpân al unui jurnalist trebuie să fie cititorul său.
De la faimoasa „găină care a născut pui vii”, o găselniță genială, de altfel, pe care mulți au transformat-o în glumă, deși era o lecție despre senzaționalul cotidian și până la marile anchete de corupție care au zguduit guverne, EVZ a fost mereu acolo unde se dădea ora exactă.
Astăzi, la 34 de ani distanță, peisajul este complet schimbat. Presa scrisă aproape că a dispărut fizic, fiind înghițită de algoritmi, rețele sociale și un val de corectitudine politică ce tinde să sufoce libertatea de exprimare.
Jurnalismul de investigație a devenit un lux, iar goana după click-uri ieftine a înlocuit, de multe ori, verificarea din trei surse. Uneori, chiar și verificarea dintr-o sursă...
EVZ în 2013. sursa: arhiva
Adaptare și inovație
Și totuși, EVZ rezistă. Ne-am mutat în online, ne-am adaptat, facem podcasturi, realizăm emisiuni, dar am păstrat neschimbat un singur lucru: spiritul critic și refuzul de a ne alinia unei narațiuni oficiale.
Le mulțumesc tuturor celor care au pus o cărămidă la acest brand, de la Ion Cristoiu, cel care i-a dat viață, la sutele de reporteri, tehnoredactori și corectori care au lăsat bucăți din sufletul lor în paginile ziarului.
Spun și un Dumnezeu să-i odihnească în pace! celor care s-au dus, deloc puțini...
Vă mulțumim!
Și, în primul rând, vă mulțumesc vouă, cititorilor, care ne sunteți alături de peste trei decenii.
Istoria continuă să se scrie sub ochii noștri, iar Evenimentul Zilei va rămâne, așa cum a fost mereu, un cronicar incomod care consemnează trecerea timpului.
La mulți ani, EVZ! 🥂
Recomandările noastre
