23 august. Sursă foto: captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Timp de peste patru decenii, data de 23 august a ocupat un loc central în calendarul oficial al României comuniste. Între 1948 și 1989, aceasta a fost sărbătorită drept Ziua Națională a României, iar regimul a transformat aniversarea într-un amplu spectacol public, cu parade, manifestații și ceremonii organizate în întreaga țară.
În spatele festivităților se afla însă un eveniment istoric petrecut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Semnificația zilei de 23 august 1944 avea să fie reinterpretată în repetate rânduri de propaganda comunistă, pe măsură ce partidul își consolida puterea și își construia propria versiune asupra trecutului României.
Ce s-a întâmplat, de fapt, la 23 august 1944
Data care avea să devină ulterior Ziua Națională a României este legată de unul dintre momentele decisive ale istoriei țării din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
La 23 august 1944, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și a încetat războiul împotriva Aliaților, schimbându-și ulterior poziția militară și intrând în luptă împotriva Germaniei naziste și a Ungariei horthyste.
Momentul a fost legat de acțiunea regelui Mihai I împotriva regimului condus de mareșalul Ion Antonescu. După război și după instalarea regimului comunist, interpretarea evenimentelor avea însă să se schimbe radical.
Noua putere politică a început să acorde Partidului Comunist un rol din ce în ce mai important în povestea oficială a zilei de 23 august, în timp ce contribuția regelui Mihai I era diminuată.
Cum a ajuns 23 august Ziua Națională a României
După abdicarea regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, și proclamarea Republicii Populare Române, noul regim a schimbat și simbolurile oficiale ale statului. Începând din 1948 și până în 1989, 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Națională a României.
Din punct de vedere juridic, există și un reper foarte clar. Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, prin care 1 Decembrie a fost proclamată noua Zi Națională, menționează explicit Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949, actul prin care 23 august fusese declarată sărbătoare națională.
Astfel, timp de peste 40 de ani, generații întregi de români au cunoscut 23 august drept principala sărbătoare oficială a statului.
Propaganda comunistă a schimbat în timp povestea zilei de 23 august
Semnificația atribuită zilei nu a rămas aceeași de-a lungul regimului comunist.
Actul de la 23 august 1944 a primit, în discursul oficial, mai multe denumiri succesive. A fost prezentat inițial drept moment al „eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică”, apoi drept „insurecție armată”, „insurecție armată antifascistă și antiimperialistă” și, ulterior, prin formule care acordau un rol tot mai mare Partidului Comunist.
Una dintre formulele folosite în ultima parte a regimului a fost cea de „revoluție de eliberare socială și națională antifascistă și antiimperialistă”.
Schimbarea limbajului nu era întâmplătoare. Pe măsură ce regimul își consolida propria legitimitate politică, 23 august devenea mai mult decât comemorarea unui eveniment din 1944. Ziua era integrată în povestea oficială despre apariția și dezvoltarea României socialiste.
23 august. Sursă foto: captură video
23 august, transformat într-o demonstrație de forță a regimului
Pentru românii care au trăit în perioada comunistă, 23 august a devenit inseparabil de marile festivități oficiale.
Sărbătoarea era folosită de conducerea statului pentru a prezenta realizările regimului și pentru a cultiva imaginea unității dintre partid și populație. Aniversările erau însoțite de ceremonii publice, manifestații și ample acțiuni propagandistice.
În special în perioada lui Nicolae Ceaușescu, celebrarea zilei de 23 august a căpătat proporțiile unui eveniment politic major. Momentul istoric din 1944 era asociat cu realizările economice și sociale prezentate de autorități și cu mesajele ideologice ale Partidului Comunist Român.
În acest fel, o dată legată inițial de schimbarea poziției României în cel de-Al Doilea Război Mondial devenise unul dintre cele mai importante instrumente simbolice ale regimului.
Cum arăta, de fapt, ziua de 23 august în România comunistă
Pentru oamenii care au prins acea perioadă, 23 august nu însemna doar discursuri oficiale și lecții despre istorie. În marile orașe, ziua era marcată prin defilări atent organizate, iar pregătirile puteau începe cu mult timp înainte.
La manifestații participau militari, membri ai gărzilor patriotice, muncitori din întreprinderi, angajați ai instituțiilor, studenți, elevi, pionieri și Șoimii Patriei. Muzeul Județean Satu Mare descrie astfel de manifestări în care coloanele erau organizate după scenarii stabilite, iar participanții purtau steaguri, flori, pancarte cu lozinci și portrete ale lui Nicolae și Elena Ceaușescu.
Nu lipseau platforme mari și decorate, costumele speciale, dansurile tematice, cântecele patriotice și spectacolele omagiale. În epoca Ceaușescu, toate acestea au căpătat dimensiuni tot mai mari și au devenit parte din cultul personalității construit în jurul liderului comunist.
Participarea nu era însă întotdeauna voluntară. Documentele și mărturiile păstrate de muzeu arată că angajați, elevi și studenți erau mobilizați pentru defilări și pentru repetițiile care le precedau.
23 august 1989, ultima Zi Națională comunistă
Ultima sărbătorire a zilei ca Zi Națională a României a avut loc în 1989. Perioada în care 23 august a avut acest statut s-a încheiat odată cu prăbușirea regimului comunist, în decembrie 1989.
La numai câteva luni după festivitățile din august, România avea să treacă prin Revoluția din decembrie, iar Nicolae Ceaușescu și regimul comunist aveau să dispară de la putere.
Odată cu schimbarea sistemului politic a dispărut și sărbătoarea care simbolizase timp de decenii România socialistă.
1 Decembrie a înlocuit oficial 23 august
După Revoluție, autoritățile au stabilit o nouă Zi Națională. La 31 iulie 1990, Parlamentul a adoptat Legea nr. 10, prin care 1 Decembrie a fost proclamată Ziua Națională a României. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial la 1 august 1990. Aceeași lege a abrogat în mod expres hotărârea din 1949 prin care 23 august fusese declarată sărbătoare națională.
Prima sărbătorire a zilei de 1 Decembrie în această calitate a avut loc în 1990, inclusiv prin manifestări organizate la Alba Iulia și la Arcul de Triumf din București.
Astfel s-a încheiat oficial perioada în care 23 august reprezentase una dintre cele mai importante date ale statului român.
Astăzi, 23 august nu mai este sărbătoare națională, însă rămâne o dată cu o dublă încărcătură istorică. Pe de o parte, amintește de schimbarea dramatică produsă în 1944, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe de altă parte, amintește de cei peste 40 de ani în care regimul comunist a transformat această zi într-unul dintre cele mai puternice simboluri ale propriei propagande.
Recomandările noastre
