Sursă foto: Freepik 1 Iunie - Ziua Internațională a Copilului. Cum s-a ajuns la această zi și ce semnificație are pentru statele lumii?
Ziua Internațională a Copilului a fost folosită de către regimurile comuniste drept un mijloc de propagandă care să arate grija „partidului și statului” pentru copii. Evident, ca și în cazul altor sărbători, ca Ziua Femeii sau Ziua Muncii, originea sărbătorii era cu totul alta, doar situația postbelică dând apă la moară propagandei sovietice.
1 Iunie - Tradiție de aproape un secol
Anii 1924 și 1925 au fost hotărâtori în găsirea unei formule de marcare a unei „Zile a Copilului”. Liga Națiunilor, organizația internațională cu sediul la Geneva, fondată la finalul Primului Război Mondial a decis ca în 1924 să dea publicității Declarația Drepturilor Copilului. Evident, ca și în cazul inițiativei de a cinsti eroii de război, inițiativa privind copiii a fost legată de faptul că ei au fost cei mai afectați de război, fie ca victime directe, fie ca orfani de război sau mutilați de război.
În Statele Unite ale Americii, la 1 iunie 1925, un reprezentant diplomatic al Chinei Imperiale a decis, la San Francisco, în California, unde era una din cele mai mari comunități chineze din afara Chinei să celebreze Ziua Bărcii Dragonului (ziua se celebrează în a cincea lună a calendarului vechi chinez, care corespunde lunii europene iunie) invitând copiii orfani, cărora le-a împărțit cadouri.
În luna august 1925, Geneva a găzduit Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor. În anul 953, Uniunea Internațională pentru Bunăstarea Copilului din Geneva a ales luna octombrie pentru a celebra Ziua Copilului.
Anul următor, 1954 a marcat inițiativa Fondulului Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) ca fiecare stat să celebreze Ziua Internațională a Copilului, la o zi și la o dată pe care fiecare stat suveran și independent o va decide.
1 Iunie - generalizarea Zilei Internaționale a Copilului. Legislația românească
Fondarea ONU la San Francisco, la 24 octombrie 1945, urmată de crearea UNICEF și UNESCO au reprezentat motorul decizional pentru a avea o Zi Internațională a Copilului. Propaganda sovietică în statele-satelit din Est, evident, a militat pentru 1 iunie, mai ales că și China era republică populară din 1949. Teoretic, obiceiul chinez (monarhic, interbelic) de la 1 iunie 1925 a fost perpetuat în anii următori în Statele Unite ale Americii. Tocmai de aceea, UNESCO ar fi dorit ca Ziua Universală a Copilului să se celebreze la 20 noiembrie în fiecare an, pentru a nu se suprapune peste obiceiul promovat de URSS și China. China și URSS având o poziție dominantă la ONU, evident au influențat generalizarea datei de 1 iunie ca Zi Internațională a Copilului.
În contextul transformărilor politice din 1989-1991, Adunarea Generală a ONU a decis să lanseze în 1989, Convenția privind Drepturile Copiilor. Luna septembrie 1990 a adus semnarea Convenției Națiunilor Unite în domeniu. Primul Parlament democratic al României, ales la 20 mai 1990 a ratificat această inițiativă internațională.
În România comunistă, Ziua Internațională a Copilului a devenit și ea prilej de promovare a politicii comuniste la nivelul organizațiilor de Pionieri și Șoimi ai Patriei în grădinițe, școli generale, la nivel local, județean și național. Palatele Pionierilor erau locul unde se celebrau astfel de activități.
După 1989, Legea pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, promulgată de către Președinția României în 2003 a impus ca ziua de 1 Iunie, Ziua Internațională a Copilului, să fie considerată în România sărbătoare legală și să fie celebrată ca atare.
Recomandările noastre
