În România, oricine îşi poate construi propria „geamie” în aceleaşi condiţii în care îşi face un garaj, după ce Comisia de Avizare a Lăcaşurilor de Cult a fost desfiinţată . Arabii profită de vidul legislativ pentru a-şi înălţă moschei pe care nimeni nu le verifică, cel mult, poate, le supraveghează

Pe strada Logofătul Tăutu din Bucureşti, la numărul 66, vizavi de Biofarm, în fundul curţii se zăreşte, peste gardul destul de înalt, un minaret cu semiluna în vârf. La intrarea în ograda de la nr. 66 este o casă căreia i s-a luat tocăria şi pare în demolare, iar pe gard scrie ceva în arabă. Primăria Sector 3 nu a reuşit să ne spună nici până astăzi dacă a acordat o autorizaţie pentru construirea unei moschei şi alta de demolare pentru adresa Logofătul Tăutu, nr. 66, deşi am formulat cererea pe baza legii accesului la informaţii de interes public pe 23 octombrie. E drept că pe 2 noiembrie ne-a comunicat că are nevoie de 30 de zile pentru a întocmi un răspuns. De atunci, tăcere. O fi incompetenţă, rea credinţă sau secret de stat?

Ordinul care a lăsat lăcaşurile de cult „la liber”

Secretariatul de Stat pentru Culte a fost, în schimb, mult mai cooperant. Sub semnătura secretarului de stat Victor Opaschi, ne-a informat că „nu a avizat construirea unei moschei pe strada Logofătul Tăutu, sector 3”. Nici nu avea cum să avizeze, deoarece Secretariatul nu mai are nici un rol în ridicarea unor lăcaşuri de cult. De asta a avut grijă Ministerul Culturii şi Cultelor, care în 13 decembrie 2006 a desfiinţat, prin Ordinului ministrului Adrian Iorgulescu nr. 2490 , dar semnat de secretarul de stat Ioan Onisei, Comisia de Avizare a Lăcaşurilor de Cult – CALC. Drept urmare, de la acea dată nu mai este necesar niciun aviz pentru construirea sau repararea lăcaşurilor de cult, aşa explicându-se apariţia unor „moschei” ca ciupercile după ploaie, te miri unde.

„Pe un făgaş bun”

Acest lucru îl îngrijorează de ani buni pe muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, care pledează pentru reînfiinţarea CALC. „Având în vedere relaţiile foarte bune pe care le avem cu Secretariatul pentru Culte, sperăm ca această comisie se va reînfiinţa într-un termen cât mai scurt. Sincer nu am ideea de ce a fost desfiinţată comisia, nu ştiu motivul, dar consider că este oportună înfiinţarea unei asemenea comisii, care doar să avizeze lăcaşurile de cult, nu să se şi implice în arhitectura lor. Demersurile s-au făcut şi suntem pe un făgaş bun. Din ce ştiu, domnii din Comisia respectivă luau în considerare şi arhitectura, iar arhitectura trebuie să fie specifică cultului respectiv”, a declarat muftiul pentru Evenimentul zilei.

FOTO: MUURAT YUSUF, muftiul Cultului Musulman din România

„Muftiatul, potrivit legii, este singura instituţie care are dreptul să desfăşoare activităţi religioase. Dacă celelalte asociaţii doreau să desfăşoare activităţi religioase trebuia să se înregistreze în Registrul Asociaţii şi Fundaţii Religioase”.

MUURAT YUSUF, muftiul Cultului Musulman din România

Consultarea cu Patriarhul

El se luptă de ani de zile pentru reînfiinţarea CALC. Comisia va fi reînființată, declara el, în iulie 2015, în urma unei consultări cu Patriarhul Daniel. „Am hotărât, împreună cu Prea Fericitul Patriarh, să reînființăm comisia de avizare a lăcașelor de cult”, adăuga muftiul, care sublinia că „95% din lăcașele de cult din București nu sunt avizate”. Şi Victor Opaschi a precizat că existau consultări cu reprezentanții celor 18 culte religioase recunoscute în România pentru constituirea unei noi comisii. Anii au trecut şi nimic nu s-a întâmplat, oricine doreşte îşi poate construi o moschee în aceleaşi condiţii în care îşi face un acaret în fundul curţii.

Avertismentul din 2015

Mai mult, pericolul pe care îl reprezintă aceste pseudomoschei este acelaşi dacă nu mai mare decât în noiembrie 2015, când, printr-un comunicat al Muftiatului Cultului Musulman din România, Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România și al Uniunii Democrate a Turcilor din România, se solicita public închiderea tuturor lăcașurilor de cult în care se propagă fundamentalismul. „Trebuie urmat modelul din Marea Britanie, acolo unde lăcaşurile în care se propagă fundamentalismul sunt închise. De asemenea, solicităm din nou public reglementarea legislativă a înfiinţării şi funcţionării lăcaşurilor de cult cu precădere a celor islamice. Considerăm că orice lăcaş de cult, indiferent de confesiune, trebuie să fie avizat de cultul căruia îi aparţine şi de alte instituţii abilitate ale statului”, se arăta în comunicat. De asemenea, aceştia mai cereau ca cei care oficiază slujbe să fie avizaţi de cultul de care aparţin cât şi de Ministerul Educaţiei, pentru a evita situaţiile în care diverşi cetăţeni îşi asumă statutul de reprezentanţi ai comunităţii musulmane, ignorând instituţiile statului român. Ei cereau ca autorităţile să-i ajute pentru a identifica toate lăcaşurile de cult islamic din România. „Orice alte voci care vin cu diferite opinii privind strategia de promovare a Religiei Islamice pe teritoriul României nu numai că nu sunt avizate, dar nu au nici studiile de specialitate în domeniul teologiei islamice, iar cel mai grav fapt este că nu îşi vor asuma eşecul în cazul unui eveniment similar cu cel din Franţa (atentatul de la Charlie Hebdo – n. red.)”, se mai preciza în comunicat.

Muurat Iusuf spunea atunci că avea cunoştinţă despre 16 lăcaşuri de cult şi şase fundaţii musulmane fără avize de la Muftiat, numai în Bucureşti. De asemenea, la Constanţa funcţionau două geamii fără aviz.

Şmecheria cu asociaţiile „culturale” care-şi construiesc „case de rugăciune”

Imigranţii de religie musulmană, în special arabi, stabiliţi în România după 1989, îşi înfiinţează fundaţii şi asociaţii în baza ordonanţei nr.26 pe 2000, ca să nu aibă niciun control al statului pe linie religioasă.

Dar, cel mai bine ne explică, cum stă treaba, muftiul: „Sunt fundaţii care îşi desfăşoară activitatea pe ordonanţa 26 din 2000, nu putem spune că sunt fundaţii musulmane, printre activităţile lor au şi activităţi religioase, dar ca şi activităţi principale le au pe cele culturale, umanitare. Numărul acestora nu pot să-l ştiu, nu avem date exacte, dar sunt destul de multe. Sunt foarte multe asociaţii şi nu este datoria instituţiei Muftiatului să cunoască numărul lor. Aceste fundaţii funcţionează pe o altă legislaţie, nu au ca obiectiv principal activităţi religioase, pentru că, dacă ar fi avut, ele ar fi trebuit să se înscrie în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor Religioase, care se subordonează legii 489 pe 2006, respectiv cea privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Deci, ele nu sunt fundaţii religioase, nici asociaţii religioase. În România funcţionează şi asociaţii religioase, care sunt sub jurisprudenţa legii 489 din 2006. Dacă erau pe 489 intrau direct sub egida Secretariatul de Stat pentru Culte. Cu toate că ele funcţionează pe ordonanţa 26, în ultima perioadă, împreună cu domnul ministru secretar de stat Opaschi, am făcut diverse vizite în cadrul acestor asociaţii şi fundaţii, şi am stat de vorbă cu enoriaşii care vin acolo la slujbă, cu reprezentanţii lor şi, bineînţeles, cu cei care predică acolo”.

Se încalcă legea la lumina zilei

Deşi, pe partea musulmană, potrivit legii, Muftiatul este singura instituţie care are dreptul să desfăşoare activităţi religioase, moscheile deţinute de o asociaţie sau alta încalcă legea fără ca cineva să le deranjeze. „Că celălalte moschei desfăşoară activităţi legale sau ilegale este datoria altor instituţii să constate, nu Muftiatul este instituţia care controlează, sunt altele. Datoria Muftiatului este să înregistreze ce este în subordinea lui, adică lăcaşurile care sunt în Dobrogea. Cei care au şi activităţi religioase au moschei, au şi imami, unii veniţi de afară, din diverse ţări islamice. Cu unii colaborăm. Noi am stabilit anumite principii. De exemplu, ţi-ai făcut lăcaş de cult, muftiatul nu este instituţia care ar trebui să închidă acest lăcaş de cult. Muftiatul doar încearcă să găsească căi legale în sensul, dacă tot nu este sub egida noastră şi nu este o filială a muftiatului într-un anumit judeţ, măcar le-am propus, în urma discuţiilor cu membrii acestor asociaţii să-şi aducă imami avizaţi de ambasada ţării respective şi să obţină viză tip «desfăşurări activităţi religioase». Dacă Legislaţia îţi permite să aduci imami de afară şi îţi dă şi tip de viză, tu de ce nu te subordonezi unei astfel de legi?“, ne explică şeful Cultului Musulman.

Nimeni nu verifică!

Concluzia muftiului nu lasă loc de interpretări: „Nimeni nu verifică, la ora actuală, ce fel de activităţi desfăşoară aceste asociaţii! Dacă erau pe lege 489 intrau sub egida Secretariatului de Stat pentru Culte... Trebuie să stabilim în atribuţia cărei instituţii intră verificarea acestor lăcaşe de cult”.

Cât priveşte asociaţiile islamice despre care atrăgea atenţia cu câţiva ani în urmă că transmiteau mesaje extremiste, muftiul spune că îşi desfăşoară activitatea nestânjenite de nimeni, dar „nu este de datoria” Muftiatului să ia măsuri: „Muftiul spune, după două-trei zile se uită... Asta a fost cu ani în urmă, ce măsuri s-au luat?”.

​

FOTO: Rugăciune în Moscheea Al Taqua

Fuga de Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor Religioase

Reprezintă vreun pericol pentru statul român aceste asociaţii şi fundaţii, care-şi fac moschei după cum îi taie capul pe cei care le conduc şi finanţează, l-am întrebat pe Muurat Iusuf? „În primul rând nu este de datoria mea să spun ceea ce reprezintă aceste fundaţii. Important este ca fiecare fundaţie sau fiecare asociaţie să-şi respecte obiectivul principal pe care şi l-a stabilit, iar, aşa cum legislaţia din România ne îndrumă, activităţile religioase specifice cultului respectiv se desfăşoară numai şi numai de instituţia care reprezintă credincioşii, respectiv, în cazul nostru de către Muftiat. Ca să fie avizate, ele trebuie să funcţioneze sub egida noastră. Ele nu sunt în proprietatea noastră, nu este Muftiatul cel care a construit aceste moschei, deci nu există în evidenţa Muftiatului aceste lăcaşuri de cult. Repet, legislaţia este una separată. Muftiatul, potrivit legii, este singura instituţie care are dreptul să desfăşoare activităţi religioase. Dacă celelalte asociaţii doreau să desfăşoare activităţi religioase trebuia să se înregistreze în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor Religioase”.

(Va urma)