Este cea mai mare tragedie produsă pe căile ferate românești și a treia din lume. În dimineața zilei de 31 decembrie 1916 (pe stil vechi), peste 1000 de oameni și-au pierdut viața într-un accident feroviar produs în gara Ciurea din județul Iași. Rămasă în istorie cu numele de “Catastrofa de la Ciurea”, cauzele tragediei nu au fost elucidate nici până în ziua de astăzi. În acea perioadă, autoritățile au luat decizia de a nu populariza accidentul pentru a nu demoraliza și mai mult populația, care se retrăgea din calea ocupație germane din sudul țării.

Contraofensiva armatelor Puterilor Centrale începută în septembrie 1916 și ocuparea ulterioară a Bucureștiului au determinat, începând cu luna octombrie, exodul unei mari părți a populației spre Moldova. Refugierea Guvernului și a Casei Regale la Iași au accentuat retragerea populației civile spre Moldova, numărul celor evacuați în acea perioadă fiind estimat la aproape un milion și jumătate de oameni, în contextul în care populația Vechiului Regat era de aproape opt milioane

Trenul a plecat din Galați

Un convoi militar (trenul de etapă E-1) constituit dintr-o garnitură de 26 de vagoane a părăsit orașul Galați, după ce Brăila a fost ocupată de trupele germane, și s-a deplasat spre Iași. Vagoanele erau neîncăpătoare pentru numărul mare de soldați, români și ruși, și de civili refugiați din teritoriile ocupate de armatele lui von Mackensen, estimările ulterioare considerând că aproximativ 1.000 de pasageri călătoreau cu acest tren militar. Un mare număr de persoane călătoreau pe acoperișurile vagoanelor sau pe scări și între tampoanele de legătură.

Frânele nu au mai funcționat

De-a lungul traseului Bârlad-Iași, trenul s-a oprit de câteva ori pentru a se reaproviziona cu lemne din cauza lipsei cărbunilor. Trenul a ajuns în gara Bârnova în noaptea dintre 30/31 decembrie 1916 (stil vechi). După ce frânele cu aer de tip Westinghouse au fost reverificate și nu au fost semnalate probleme de funcționare, trenul, tractat de două locomotive, a plecat în direcția Iași la ora 1 am. Porțiunea de cale ferată dintre Bârnova și Ciurea prezenta o pantă deosebit de importantă. În timpul coborârii pantei mecanicii primei locomotive au încercat să frâneze pentru a reduce viteza însă frânele de contrapresiune ale vagoanelor nu au funcționat. Totuși, 23 dintre vagoane erau echipate cu frâne de mână, așa că mecanicii au lansat semnale acustice către controlorii din vagoane pentru a le acționa însă, din cauza aglomerării, controlorii nu au putut ajunge la ele.

Doar două vagoane, dintr-un total de 26, au rămas pe șine

Recepționând semnalele lansate de mecanicii locomotivei, angajații căilor ferate din stația Ciurea au activat un macaz astfel încât trenul să intre pe linia 2 și să se evite coliziunea cu vagoanele cu păcură care staționau pe linia 1. Datorită vitezei foarte mari și unghiului mare de cotire doar locomotiva și încă un vagon au reușit să treacă pe linia 2; dintre celelalte vagoanele, cu excepția a doar două care au rămas pe linie, restul au deraiat. Se pare că cel puțin unul dintre vagoane s-a ciocnit de cisternele de combustibil declanșând o explozie și un incediu enorm.

Victimele au fost înmormântate într-o groapă comună

În acest accident feroviar și-au pierdut viața aproximativ 1.000 de persoane. Trupurile extrase dintre resturile de metal contorsionat ale garniturii au fost depuse în gara Ciurea. În ciuda numeroaselor apeluri pentru identificarea victimelor, doar la foarte puține s-a aflat numele. Victimele au fost inhumate într-o groapă comună uriașă situată la aproape 500 de metri de gară, mormântul existând și în ziua de astăzi. În accident a pierit Vasile Cantacuzino, locotenent în armata română, fiul lui Matei B. Cantacuzino și a fost rănit istoricul Vasile Pârvan.

Guvernul a limitat propagarea știrilor despre dezastru pentru a nu demoraliza populația

Pentru a nu demoraliza și mai mult populația, deja încercată de mersul nefavorabil al războiului, guvernul a controlat și limitat răspândiriea detaliilor legate de importanța dezastrului de la Ciurea în presa vremii.  Nicio anchetă oficială asupra evenimentelor din gara Ciurea nu a fost realizată astfel încât cauzele exacte ale acestui accident feroviar nu sunt elucidate. Nu se știe de ce frânele nu au putut fi acționate la coborâre, deși fuseseră verificate în prealabil, și nici de ce linia 1 era ocupată de garnitura de cisterne, când aceasta trebuia să fie liberă. Se crede că unul dintre pasagerii din primele două sau trei vagoane a închis robinetul de aer comprimat din greșeală și aerul nu s-a putut propaga către frânele celorlalte vagoane. Acest accident feroviar este cel mai mare accident de acest gen petrecut în România și al treilea ca mărime la nivel mondial.