Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
„Liceenii”, filmul unei generații a avut premiera pe 27 octombrie 1986. El a fost precedat în 1985 de filmul „Declarație de dragoste” și va mai fi urmat în 1988 și în 1991 de alte două filme, „Extemporal la dirigenție” și „Liceenii Rock 'n' Roll ”. Aceste filme au fost regizate de către Nicolae Corjos iar scenariul a fost scris de George Șovu. Primele trei filme din serie apar în perioada dintre Congresele XIII și XIV ale PCR. Ultimul este inspirat din primii ani de după decembrie 1989. Muzica aparține legendarului compozitor Florin Bogardo. „Ani de liceu”, melodia generic a fost cântată de soția sa, artista Stela Enache.
„Liceenii”, oglinda elevilor de liceu de la sfârșitul regimului Nicolae Ceaușescu
„Liceenii” s-a bazat pe o distribuție de excepție. Mihai Constantin, Ștefan Bănică jr. sunt liceeni Ionică și Mihai. Oana Sârbu este liceeana Dana, iar Cesonia Postelnicu este Geta. Tudor Petruț este Șerban. Dana este prietena lui Șerban, însă are puternice sentimente pentru ea, Mihai. Geta și Ionică sunt un cuplu de liceeni îndrăgostiți.
Sursa foto: Arhiva EVZ
Filmul are de toate. Are umor, are ideologie. Actorii din rolul profesorilor sunt emblematici. Directoarea liceului este interpretată de Cristina Deleanu. Ion Caramitru este non-conformistul profesor de Filosofie căruia i se spune Socrate. Tamara Buciuceanu apare în rolul unei exigente profesoare de Matematică. Toți îi spun „Isoscel”, deși numele standard este profesoara Baldovin.
În film, mai apar și alți actori cunoscuți în diverse roluri. Filmul arată clar munca patriotică la plantarea copacilor, viața de „internat”, lupta pentru evitarea corigențelor, excelența la Olimpiadele școlare, pasiunea pentru șah. Printre ele, apar destul de bine surprinse elementele care țin de sentimentele de dragoste.
sursă foto: Facebook/George Mihăiță
Nicolae Ceaușescu nu apare menționat în „Liceenii” însă „directivili de partid și de stat” se văd
Scenaristul George Șovu a scris proză scurtă, dar era la bază autor de manuale și inspector școlar. Așadar, el a scris scenariul bazat pe viața reală dintr-un liceu. Rigoarea, lucrul la sala de lectură, mersul la șah, intoleranța la chiul sau la neefectuarea temelor arată clar rigoarea impusă „de sus”.
Filmul a fost precedat de un altul, „Declarație de dragoste” cu același regizor și același scenarist. Garnitura de profesori este aceeași, dar eroii poveștii sunt personajele Alexandru și Ioana, jucate de Adrian Păduraru și Teodora Mareș. Sunt elevi în clasa a XII-a de liceu. Cei doi fac parte din medii sociale diferite. Alexandru are o mamă medic, un tată inginer. Mama, supărată pe faptul că tatăl era pe șantiere și-a făcut din educația lui Alexandru un jalon, dorind să-l vadă medic, însă el într-un gest de revoltă, fuge de acasă și merge la un șantier. Asta, pentru că mama încearcă să intervină prin profesoara de Matematică pentru ca Ioana Popa să nu mai stea în calea lui Alexandru. Alexandru are acordul tacit al tatălui lui și alege, evident, cariera de muncitor ca bază pentru a fi inginer constructor.
A dorit să fie lăsat să își trăiască povestea de dragoste cu Ioana, care va intra la Medicină. Ea era orfană de mamă, își îngrijea fratele mai mic, în timp ce tatăl, muncitor, avea probleme cu alcoolul. Un accident care a dus la moartea unui om îi aduce arestarea tatălui Ioanei. Cei doi vor reuși să nu se despartă. În filmul următor, „Extemporal la Dirigenție”, cei doi apar episodic, în calitate de cuplu.
Linia politică impusă de Nicolae Ceaușescu în filme a afectat „Liceenii”
Nicolae Ceaușescu a impus o linie clară la Mangalia, la 3 august 1983. Practic, filmele trebuiau ancorate în „realismul socialist”, pe linia deschisă de „Tezele din iulie” 1971. Trecuseră 12 ani de atunci, iar lucrurile păreau că se uitaseră. Ceaușescu nu dorea să vadă muncitori anchetați.
Voia ca subiectele să suprindă realități pozitive ale vieții sociale, pentru a demonstra „grija partidului și statului” pentru educația tineretului „socialist”. De asta se vede clar că momentul cu tatăl Ioanei Popa din „Declarație de dragoste” e unul cumva marginal tratat și prezentat mai mult ca determinarea pentru ca Ioana Popa să învețe. În plus, Alexandru, iubitul ei, trece prin stagiul de muncitor la Șantierul Național al Tineretului, unde făcuse practică de licean înainte să devină student, asta după ce fusese sancționat pentru că se încăierase la școală cu un coleg care-l necăjise.
Nu lipsesc nici conflictele dintre profesorul de Filosofie și profesoara de Matematică, pe care blânda Directoare a liceului le temperează. Se vede cum elevii își alegeau conducerea UTC, sub îndrumarea colegilor, cum clasa avea organizație UTC. Se vede cum este sancționat individualismul elevului Șerban, dar și cum se încearcă „salvarea în colectiv” de la corigență a lui Ionică. Acesta nu era responsabil doar ca individ ci, evident, ar fi creat un prejudiciu de imagine pentru clasa lui care ar fi pierdut competiția pentru întâietate cu o altă clasă din cadrul liceului.
„Liceenii Rock 'n' Roll ”, schimbare de linie
„Extemporal la dirigenție” arată conflictul dintre un tată suficient de deschis ca profesor, „Socrate” și fiica sa, liceeană. Ion Caramitru încearcă să fie un diriginte bun, să își ajute elevii care au probleme la Matematică și chiar ajung să aibă probleme în familie. Fiica sa, dorind atenție și să nu mai fie considerată tocilară simulează o „rătăcire” și începe să se poarte mai rebel. Colegii tatălui ei semnaleză acest fapt, iar profesorul ia decizia să demisioneze din școală, pentru că fiica sa o înfruntase și pe„Isoscel”. Totul se termină cu bine, iar toți fac poza de final.
Liceenii. Sursa foto Youtube
În „Liceenii Rock 'n' Roll ”, școala aproape că nu mai apare deloc ca preocupare. Liceeni care sunt portretizați în filmele din 1986 și 1988 în clasele a X-a și a XI-a, sunt acum în pragul Bacalaureatului. Dacă în primele filme, formația lui Ionică și Mihai apare marginal, acum, dorința de a lua un premiu, dorința de afirmare artistică sunt pe primul plan. E precizată atmosfera din formație, sunt prezentate sentimentele dintre Dana și Mihai. Filmul, fiind realizat în primii ani ai libertății are și momente de tandrețe tipice filmelor americane.
Peste alți doi ani, în 1993, regizorul Mircea Plângău, scenaristul George Șovu și scenaristul Mircea Opriș realizează filmul „Liceenii în alertă”, dar care păstrează doar personajele lui Ionică, Geta și Dana, care, aflați acum la vârsta studenției trăiesc alte aventuri. Se văd pericolele tranziției pentru tineri: droguri, traficanți, nesiguranță, dar și dorința personajelor de a fi un model de urmat pentru liceenii de acum. Profesoara „Isoscel” și sora ei geamănă, jucate de Tamara Buciuceanu au și ele un rol important în film.
Una peste alta, toate aceste filme din 1985 și până în 1991 au fost cuprinse generic în seria „Liceenii” de la numele filmului de acum patru decenii, lansat pe 27 octombrie 1986.
Recomandările noastre
