Mark Zuckerberg. Sursa foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Mark Zuckerberg avea un plan radical pentru Meta: inteligența artificială urma să preia o mare parte din munca făcută de mii de angajați, iar compania să funcționeze cu echipe mult mai mici, formate din oameni care să supravegheze „angajații virtuali”, potrivit unei investigații Reuters publicate pe 26 august 2026.
Planul secret, denumit intern „Project OT”, a ajuns până în punctul în care Meta analiza reducerea cu până la 60% a dimensiunii unor echipe. Dar revolta angajaților și problemele apărute chiar la tehnologia AI care trebuia să înlocuiască oamenii l-au determinat pe Zuckerberg să dea înapoi în ultimul moment.
Planul lui Zuckerberg: oamenii, înlocuiți treptat de inteligența artificială
La începutul acestui an, Mark Zuckerberg și conducerea Meta au pus la punct o strategie care ar fi schimbat fundamental modul în care funcționează compania care deține Facebook și Instagram.
Ideea era simplă, dar extrem de ambițioasă: AI-ul să facă o parte tot mai mare din munca oamenilor.
Documentele interne arată că Meta voia să devină o companie „AI native”, adică una construită de la zero în jurul inteligenței artificiale.
Agenții AI urmau să preia sarcini realizate până atunci de angajați. În locul echipelor mari, Meta voia grupuri restrânse de oameni, considerați foarte performanți, care să coordoneze și să supravegheze sistemele de inteligență artificială.
Cu alte cuvinte, oamenii nu mai trebuiau să facă neapărat munca propriu-zisă. AI-ul urma să o facă pentru ei.
Unele echipe puteau fi reduse cu până la 60%
În timpul discuțiilor interne, conducerea Meta a analizat scenarii în care dimensiunea unor echipe putea fi redusă cu până la 60%.
O parte dintre angajați urmau să fie mutați în alte departamente. Alții riscau să își piardă locurile de muncă.
Planul era programat în două etape.
Prima rundă de restructurări urma să aibă loc în mai 2026. A doua era prevăzută pentru noiembrie.
Meta a ajuns să concedieze aproximativ 10% dintre angajați în primul val.
Însă, cu doar câteva ore înainte de aceste concedieri, Zuckerberg a decis să oprească pregătirile pentru a doua rundă de restructurări.
Meta a confirmat existența Project OT și faptul că au fost analizate scenarii care presupuneau reduceri de până la 60% în anumite echipe.
Compania a precizat însă că nu a intenționat niciodată să concedieze 60% din întreaga forță de muncă.
Angajații au început să creadă că își antrenează proprii înlocuitori
În interiorul Meta, situația a devenit explozivă.
Angajații au început să înțeleagă că transformarea companiei în jurul AI-ului ar putea avea o consecință directă asupra propriilor locuri de muncă.
Temerile au crescut și mai mult după ce Meta a început să folosească tehnologii pentru a analiza modul în care angajații lucrează la computer.
Sursă foto: X.com
Compania urmărea inclusiv apăsările de taste și mișcările mouse-ului pentru a obține date care puteau fi folosite la antrenarea agenților AI.
Scopul era ca inteligența artificială să învețe cum interacționează oamenii cu computerele.
Pentru mulți angajați, mesajul a fost clar: există riscul ca oamenii să contribuie direct la dezvoltarea sistemelor care le-ar putea lua locul.
În rețelele interne ale companiei au apărut critici, glume amare și proteste.
Moralul angajaților s-a prăbușit.
Potrivit datelor interne, indicatorul privind satisfacția angajaților a coborât de la 74% la doar 55%.
Problema uriașă: AI-ul nu făcea ceea ce promisese
Planul lui Zuckerberg s-a lovit însă de o problemă majoră.
Inteligența artificială nu oferea creșterea de productivitate pe care Meta o aștepta.
Angajații produceau mult mai mult cod cu ajutorul AI-ului, însă rezultatele concrete pentru produsele companiei nu creșteau în același ritm.
Potrivit datelor interne, modificările aduse codului infrastructurii Meta au crescut cu 220% față de anul anterior.
Dar modificările care au dus efectiv la funcții noi sau îmbunătățite pentru utilizatorii companiei au crescut cu doar 36%.
Cu alte cuvinte, AI-ul genera mai multă activitate, dar nu producea automat rezultate pe măsura volumului de muncă.
Agenții AI au provocat și probleme tehnice
Situația a devenit și mai complicată după ce sistemele AI au început să provoace probleme în infrastructura companiei.
Documentele interne arată că unele echipe au avertizat asupra unor probleme de fiabilitate.
Un alt document arăta că agenți AI insuficient controlați realizau acțiuni la scară largă pe care oamenii nu le-ar fi făcut în mod normal.
Incidentele tehnice și de securitate majore au crescut cu 40%, potrivit datelor interne analizate de Reuters.
În același timp, timpul pe care angajații trebuiau să îl petreacă pentru a rezolva aceste probleme a crescut cu 70%.
Astfel, compania care încerca să înlocuiască o parte din munca oamenilor cu AI a ajuns, în unele situații, să aibă nevoie de mai multă muncă umană pentru a rezolva problemele create de inteligența artificială.
Zuckerberg a oprit al doilea val de restructurări
Presiunea a crescut din toate direcțiile.
Meta. Sursă foto: meta.com
Angajații erau revoltați. Moralul scădea. Tehnologia AI nu oferea rezultatele așteptate. Iar investitorii începeau să se întrebe ce rezultate concrete produce investiția uriașă a Meta în inteligența artificială.
În aceste condiții, Zuckerberg a schimbat direcția.
Cu doar câteva ore înainte de primul val de concedieri din mai, el a renunțat la pregătirile pentru a doua rundă de restructurări, programată inițial pentru noiembrie.
A doua zi, Meta a mers mai departe cu reducerea de aproximativ 10% a personalului.
După concedieri, Zuckerberg le-a transmis angajaților rămași că nu se așteaptă la alte concedieri la nivelul întregii companii în 2026.
Meta a încercat să repare relația cu angajații
După revoltă, compania a făcut mai multe schimbări.
Programul prin care era urmărită activitatea angajaților la computer a fost suspendat.
Unii oameni mutați în noile echipe de AI au primit posibilitatea să revină la vechile departamente.
Conducerea a început, de asemenea, să insiste mai mult asupra stabilității și beneficiilor pentru angajați.
Într-o întâlnire internă din iulie, Zuckerberg a recunoscut că tehnologia agenților AI nu avansase atât de repede pe cât anticipase.
El a spus că se așteaptă ca beneficiile acestei tehnologii să devină mai evidente în următoarele trei până la șase luni.
Meta investește în continuare sume uriașe în AI
Eșecul parțial al planului nu înseamnă că Zuckerberg a renunțat la inteligența artificială.
Meta continuă să investească masiv în această tehnologie și estimează cheltuieli de cel puțin 130 de miliarde de dolari în 2026 pentru cipuri și infrastructură AI, potrivit estimărilor.
Diferența este că planul de transformare rapidă a Meta într-o companie în care AI-ul preia masiv munca oamenilor a fost încetinit.
Ceea ce trebuia să fie una dintre cele mai radicale transformări ale unei mari companii de tehnologie s-a lovit de un obstacol greu de ignorat: inteligența artificială nu era încă pregătită să înlocuiască oamenii la viteza pe care o imaginase Mark Zuckerberg.
Recomandările noastre
