Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Departamentul Securității Statului (DSS) avea 14.629 de angajați la 24 septembrie 1988, potrivit unei postări a CNSAS care oferă, pentru prima dată, o imagine centralizată asupra dimensiunii Securității.
Cum a ajuns CNSAS la cifra de 14.629 de angajați
CNSAS precizează că datele provin din documente originale aflate în dosarul A.C.N.S.A.S. Cab I.V.40, „Cabinet Iulian Vlad”, și sunt datate 24 septembrie 1988. Totalul de 14.629 de angajați rezultă din însumarea celor 8.760 de persoane din aparatul central și trupele de securitate cu cele 5.869 de persoane din aparatul teritorial. În această cifră este inclus și personalul muncitor civil, format din aproximativ 1.200 de persoane fără grad militar.
Din punct de vedere geografic și operațional, DSS era împărțit în trei mari componente: aparatul central din București, Trupele de Securitate și structurile teritoriale.
Aparatul central număra 6.023 de cadre, reprezentând 41,17% din total. Trupele de Securitate aveau 2.737 de cadre, respectiv 18,71%, iar aparatul teritorial, format din cele 40 de județe și Securitatea Municipiului București, avea 5.869 de cadre, adică 40,12% din efectiv.
În Capitală se concentra nucleul principal al activităților informative, tehnice și de analiză. Direcția a IV-a, responsabilă de contrainformațiile militare, avea 1.022 de cadre, în timp ce Unitatea Specială „F”, destinată filajului, avea 745. Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă (USLA) număra 772 de cadre.
Trupele de Securitate reprezentau componenta militarizată a aparatului și erau responsabile de paza unor obiective speciale și de intervenția în cazul unor revolte sau situații de criză. Deși comandamentul se afla în București, unitățile erau distribuite în mai multe centre din țară.
Aparatul teritorial avea 5.869 de cadre și asigura activitatea informativă la nivel local. Securitatea Municipiului București era cea mai mare structură teritorială, cu 557 de cadre. Dintre inspectoratele județene, cele mai numeroase efective se găseau în Constanța – 285, Timiș – 271, Prahova – 261, Cluj – 251 și Brașov – 212.
Mii de angajați, implicați în supravegherea populației
Documentele analizate de CNSAS indică și dimensiunea principalelor structuri operative ale DSS. Direcția I, responsabilă de informațiile interne și de supravegherea populației din perspectiva conformării ideologice, avea 103 angajați la centru.
Direcția a II-a, care se ocupa de contrainformațiile din sectoarele economice, număra 152 de cadre centrale și avea structuri teritoriale care supravegheau activitatea din fabrici, uzine, combinate, IAS-uri și infrastructura economică.
Document CNSAS. Sursa foto: Facebook
Direcția a III-a, responsabilă de contraspionaj și de monitorizarea reprezentanțelor străine și a rețelelor de spionaj, avea 213 angajați.
Un rol important îl avea Unitatea Specială „T”, specializată în interceptări și ascultări, cu 466 de angajați. Unitatea Specială „F”, destinată filajului și observației stradale, avea 745 de cadre, iar Unitatea Specială „S”, responsabilă de controlul corespondenței, avea 356 de angajați în structura centrală.
CNSAS: Femeile reprezentau 15,7% din efectivul Securității
Datele CNSAS arată și o puternică disproporție de gen în cadrul aparatului. La 24 septembrie 1988, în DSS erau încadrate 2.297 de femei, reprezentând 15,70% din totalul angajaților.
În aparatul central lucrau 954 de femei, în trupele de Securitate 254, iar în structurile teritoriale 1.089.
Accesul femeilor la funcțiile de conducere era însă extrem de redus. La nivel național, doar 0,95% dintre femeile din Securitate dețineau o funcție de conducere, în timp ce 99,05% ocupau funcții de execuție.
În aparatul central, doar 11 dintre cele 954 de femei aveau funcții de conducere. În teritoriu, alte 11 femei ocupau asemenea poziții, iar în trupele de Securitate niciuna dintre cele 254 de femei nu deținea o funcție de conducere.
În total, în întregul aparat al DSS existau doar 22 de femei în funcții de conducere.
Constanța, Timiș și Prahova, printre cele mai mari structuri județene
Distribuția efectivelor arată diferențe importante între județe. Securitatea Municipiului București avea 557 de cadre, dintre care 58 de femei și 499 de bărbați.
Urma Constanța, cu 285 de cadre, dintre care 50 de femei, județul fiind considerat strategic datorită portului și activității de contraspionaj și control al străinilor.
Timiș avea 271 de cadre, dintre care 49 de femei, fiind un județ de frontieră considerat sensibil de regim. Prahova avea 261 de cadre, pe fondul importanței sale industriale și petroliere, iar Clujul avea 251 de cadre, în contextul rolului său universitar și cultural.
Brașovul completa grupul județelor cu peste 200 de cadre, cu 212 angajați ai Securității.
La polul opus se aflau județe precum Covasna, cu 73 de cadre, Ialomița și Sălaj, cu câte 76, Călărași, cu 78, Giurgiu, cu 81, și Bistrița-Năsăud, cu 82. Potrivit datelor prezentate de CNSAS, Covasna avea cel mai mic aparat județean de Securitate din țară.
Documentele oferă astfel o imagine detaliată a modului în care, cu puțin peste un an înainte de prăbușirea regimului comunist, Securitatea dispunea de un aparat de aproape 15.000 de angajați, distribuit între structuri centrale, unități militarizate și rețele teritoriale care acopereau întregul teritoriu al României.
Recomandările noastre
