Ziua Z pentru Români! Mutare decisivă a liberalilor. Cum se va schimba viața românilor?!

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR) va fi prezentat public joi.

„Este un plan amplu şi vom avea peste 30 de miliarde de euro din fonduri europene pentru a finanţa măsurile din acest plan. Este o măsură foarte largă care se referă şi la reforme, şi la măsuri de infrastructură şi la multe sectoare care trebuie să fie şi modernizate, dar şi redresate”, declara, la sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Klaus Iohannis.

El menţiona că, după prezentare, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va fi dezbătut public „pentru a putea îngloba toate opiniile care sunt pertinente”.

Ulterior, planul va fi prezentat la Bruxelles şi anul viitor va începe finanţarea.

Povești de antreprenori: Ionel Burtea a început cu un hectar de fructe de pădure și a ajuns la afaceri de peste 8 milioane de euro

De ce a început Gheorghe Gheorghiu-Dej desprinderea de URSS? Află răspunsul din noul număr „Evenimentul Istoric”

Evenimentul de lansare va avea loc joi seara, la el urmând să participe prim-ministrul Ludovic Orban şi membrii Guvernului.

Ce este Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă

PNRR este documentul strategic al României care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR). Sursa de finanţare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul MRR şi în completare din surse alocate de la bugetul de stat.

PNRR are structura, domeniile de investiţii, domeniile de reformă şi alte componente stabilite conform MRR şi face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană. Prin aprobarea PNRR, Guvernul acordă mandat Ministerului Fondurilor Europene (MFE) pentru a desfăşura procedurile de negociere.

Proiectele de investiţii publice aferente domeniilor care se finanţează în cadrul PNRR trebuie să respecte cumulativ o serie de condiţii, inclusiv să contribuie la ameliorarea stării economice şi la creşterea capacităţii de rezilienţă a României. Totodată, trebuie să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice şi cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziţie publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârşitul anului 2022 pentru minim 70% din valoarea alocată sub formă de grant, respectiv la sfârşitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant. De asemenea, trebuie să obţină avizul conform al structurii din cadrul Ministerului Fondurilor Europene prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de ţară şi tranziţia verde şi digitală.