De loc din Cana, aproape de Nazaret, Simon se cunoștea cu Iisus și cu Maica Lui, drept care îi invită la nuntă. Văzând minunea preschimbării apei în vin, el se alătură celorlalți apostoli, făcând parte dintre Cei 12.

Chiar apelativul de „zelot”  sau „zilot” atrage atenția că Simon era o persoană foarte râvnitoare în ceea ce privește credința în Dumnezeu. Iudeii numeau „ziloti’ pe cei care manifestau un zel deosebit in respectarea strictă a Legii lui Moise si a traditiilor din batrani.

După Pogorârea Duhului Sfânt, mirele din Cana propovăduiește Evanghelia în lume, ajungând până în Mauritania. Moare în Britania romană, unde este răstignit și îngropat.

O părticică din moaștele sale se află în București, la Biserica Podeanu de pe strada Dornei, unde cele mai multe persoane care se închină cer ajutor pentru căsătorie.