Volodimir Zelenski. Sursa foto: facebook / Volodimir Zelenski
Din cuprinsul articolului
Independența instituțiilor anticorupție din Ucraina revine în prim-plan după ce președintele Volodîmîr Zelenski a înaintat un nou proiect de lege în data de 24 iulie, menit să repare daunele aduse de o lege anterioară extrem de contestată, potrivit The Kiyv Independent.
Inițiativa survine la doar două zile după ce șeful statului a promulgat un act normativ care, potrivit experților și societății civile, a subminat grav autonomia Biroului Național Anticorupție (NABU) și a Procuraturii Specializate Anticorupție (SAPO).
Protestele masive forțează o schimbare de direcție
Legea controversată din 22 iulie a declanșat un val de indignare publică, culminând cu proteste de amploare în marile orașe ale Ucrainei – de la Kiev și Lviv până la Dnipro și Odesa.
Cetățenii au transmis un mesaj clar autorităților: atacul asupra independenței justiției nu va fi tolerat. În fața acestei presiuni civice fără precedent, administrația prezidențială a fost nevoită să revină asupra deciziei și să propună o revizuire legislativă.
Noua propunere: independența NABU și SAPO, din nou pe agendă
Potrivit unui comunicat al NABU, noul proiect de lege are ca scop restabilirea „tuturor prerogativelor procedurale și a garanțiilor de independență” pentru NABU și SAPO. Centrul de Acțiune Anticorupție (AntAC), una dintre cele mai active organizații de watchdog din Ucraina, și-a exprimat sprijinul pentru această inițiativă, apreciind că proiectul „reconstruiește principiile demolate recent de Rada Supremă.”
Președintele Zelensky a declarat că noua propunere are scopul de a proteja instituțiile de influența rusă și de a întări mecanismele de justiție. Deși nu a oferit detalii concrete, liderul ucrainean a subliniat că legea este „echilibrată” și că va fi dezbătută în următoarea sesiune parlamentară. Deși legislativul este în vacanță până la finalul lunii august, președintele Parlamentului, Ruslan Stefanchuk, a sugerat că proiectul ar putea fi analizat mai devreme.
Controversele legii din 22 iulie și reacția partenerilor europeni
Legea semnată pe 22 iulie a fost promovată sub pretextul eliminării influenței ruse din agențiile anticorupție, însă conținutul său contrazice această justificare. Printre cele mai criticate prevederi se numără acordarea de puteri extinse Procurorului General, inclusiv posibilitatea de a redirecționa anchetele NABU și de a închide dosare la cererea apărării.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de această inițiativă, iar Comisia Europeană a transmis prin purtătorul de cuvânt Guillaume Mercier că subminarea independenței justiției afectează serios parcursul european al Ucrainei.
Ursula von der Leyen / sursa foto: X
Între timp, parlamentarii ucraineni din toate taberele politice au înaintat propriile proiecte legislative menite să restabilească autonomia NABU și SAPO. Deputatul Yaroslav Yurchyshyn a afirmat că una dintre inițiative ar putea fi votată chiar în zilele următoare, adresându-se direct președintelui cu mesajul: „Mișcarea următoare vă aparține, domnule președinte.”
Independența justiției, esențială pentru viitorul european al Ucrainei
Presiunile interne și externe au determinat autoritățile să ia în considerare reforme reale. Zelensky a anunțat că, în cel mult două săptămâni, instituțiile de aplicare a legii și cele anticorupție vor prezenta un plan comun pentru întărirea sistemului de justiție. Într-o întâlnire cu liderii acestor instituții, s-a discutat despre pașii necesari pentru reconstrucția încrederii publice și eliminarea amenințărilor sistemice.
Între timp, mass-media care a relatat critic asupra evenimentelor recente a fost ținta unor atacuri cibernetice. Publicația „Kyiv Independent” a fost vizată de un atac de tip DDoS în zilele de 22-23 iulie, coincizând cu valul de proteste și publicarea dezvăluirilor privind noua lege.
În centrul acestui conflict juridic și politic se află o întrebare esențială: va reuși Ucraina să mențină independența reală a instituțiilor sale anticorupție și, implicit, să își continue parcursul european fără compromisuri majore?
