Fiecare ou mâncat de la găina din curte „văduvește” bugetul de cincizeci de bani, a scris deputatul ALDE Varujan Vosganian pe contul său de Facebook, sub titlul “Punguța cu doi bani...”.
“Să presupunem că folosim, în demonstrația noastră, două găini ouătoare. Una dintre ele aparține unei ferme, cealaltă unui coteț. Oul fermierului va lua calea pieței și va fi vândut, în medie, cu 1 leu (pentru ouăle ecologice ceva mai mult, pentru celelalte ceva mai puțin). Oul gospodarului va trece direct din coteț în tigaie. Oul vândut va aduce bugetului TVA, impozit pe profit și pe dividende, impozit pe salarii și contribuții la asigurările sociale. La asta se adaugă faptul că, la rândul lor, salariile și profiturile obținute din producția fermierului, din prestațiile angrosistului și din serviciile supermarketurilor reintră în circuit și generează iarăși impozite și taxe. În schimb, oul din coteț, în drumul său spre tigaie, nu produce niciun ban. La fel în ce privește roșiile din brazdele de acasă, magiunul din prunii din grădină, săpunul din grăsimile adunate peste an, pulovărele tricotate din lâna oilor de la stână etc. etc. Toate acestea, cotețele, brazdele, grădinile, stânele și atelierele din fundul curții produc produs intern brut, dar nu produc și impozite. Producția din gospodăriile populației ajunge la peste 20% din PIB, fără să producă niciun leu impozit la stat. Doar ceva neglijabil, prin piețele țărănești. Locuitorii din Danemarca, Franța și din alte țări care ajung la venituri bugetare în jur de 45% din PIB nu au găini în curte și nici nu amestecă în ceaun roșiile pentru bulion ori prunele pentru magiun. Faptul că avem o atât de puternică înclinație spre autoconsum, și nu doar în ce privește alimentele, ne costă în fiecare an venituri bugetare de multe miliarde de lei”, a fost postarea lui Vosganian.
În urma reacţiilor de pe reţelele de socializare, unde era luat la mişto, Vosganian a revenit cu următoarea precizare: “Am făcut o evaluare a comentariilor la postarea anterioară, postare în care ridicam o problemă reală a economiei românești, anume că o parte importantă a acestei economii e în afara relațiilor de piață. Consecințele sunt vizibile pentru o țară de la începutul secolului XXI: ponderea muncii salariate în mediul rural e scăzută, veniturile curente ale comunelor sunt mici, ponderea veniturilor bugetare în PIB e redusă, între sat și oraș între sat și oraș sunt mari decalaje. Am dat exemplul ouălor nu ca să impozitez cotețele (eu, cât am fost ministru, am redus impozite, nu am crescut sau nu am inventat niciodată un impozit sau o taxă) ci ca să fiu mai bine înțeles. Cred, însă, că am fost prea... abstract. Reacțiile pe care le-am primit arată că și la nivelul mentalităților mai avem mult autoconsum 
”.
Recomandările noastre
