Vişinescu are datorii de 2.200 de lei la întreţinere, deşi are o pensie mare. Condamnat la 20 de ani de închisoare, torţionarul aşteaptă să fie dus la închisoare

Alexandru Vişinescu a primit astăzi sentinţa definitivă în dosarul în care a fost acuzat de Parchetul General de crime împotriva umanităţii. Judecătorii i-au menţinut prima condamnare de două decenii de detenţie

Alexandru Vişinescu se pregăteşte să-şi petreacă noaptea în detenţie, cel mai probabil la Penitenciarul Rahova. Torţionarul, în vârstă de 91 de ani, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Conform procedurii, acesta urmează să se prezinte la o secţie de poliţie pentru a fi dus apoi la puşcărie, fie va fi luat de acasă de reprezentanţi ai Ministerului de Interne pentru a fi dat în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

La tabloul administraţiei din blocul unde locuieşte acesta stă scris că Vişinescu nu prea iubea să-şi plătească apa caldă sau căldura. Are restanţe de 2.200 de lei la întreţinere, deşi are o penise de peste 3.300 de lei.

De ce a început Gheorghe Gheorghiu-Dej desprinderea de URSS? Află răspunsul din noul număr „Evenimentul Istoric”

Blestemul minelor de sare. Catastrofele din Ocna Mureș, un scenariu posibil pentru Slănic Prahova

Reamintim că încă de la faza de Fond a procesului, judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis instituirea sechestrului asigurător asupra unei garsoniere şi pe acţiunile deţinute de fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, în cadrul procesului în care acesta este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.

Acuzele

Procurorii susţin că, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentate de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic.

Astfel, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate.

Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate.