Republica Moldova, condamnată de cinci ori mai des decât media europeană la CtEDO. Problemele sistemice persistă de zeci de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Cetățenii Republicii Moldova ajung la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) de aproape cinci ori mai des decât media europeană. Deși statul achită despăgubirile stabilite de judecătorii de la Strasbourg, multe dintre problemele care au dus la condamnări rămân nerezolvate. Condițiile din penitenciare, accesul deținuților la servicii medicale și respectarea drepturilor în procesele judiciare continuă să genereze plângeri.

În 2025, Curtea Europeană a pronunțat 48 de hotărâri în cauzele împotriva Republicii Moldova. În 45 dintre acestea, judecătorii au constatat cel puțin o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Unele probleme identificate sunt atât de vechi, încât datează de la sfârșitul anilor '90.

Avocatul Promo-LEX Vadim Vieru susține că plata despăgubirilor nu este suficientă pentru a opri repetarea încălcărilor. Autoritățile trebuie să înlăture cauzele care au dus la condamnări. În acest proces trebuie să se implice nu doar Ministerul Justiției, ci și instituțiile responsabile de problemele constatate de instanța europeană.

Sursa foto: Captură video

„Până în prezent, inclusiv dacă ne uităm la cifrele din anul 2025, cetățenii din Republica Moldova se adresează la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de cinci ori mai mult decât media europeană. Aceasta cred că spune multe despre situația drepturilor omului din Republica Moldova. În 2025, am avut 48 de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, care, între altele, au constatat probleme sistemice foarte vechi, de pe timpul domnului Sturza când era prim-ministru”, a declarat Vadim Vieru la Forumul pentru Integrare Europeană, desfășurat la Chișinău pe 10 noiembrie.

Blestemul de pe tăblița de plumb de la Alba Iulia. Ce ascunde artefactul vechi de 1.700 de ani

Ryanair schimbă regulile pentru locurile gratuite. Pasagerii află mai târziu unde vor sta

Aproape 470 de cereri într-un singur an

Datele pentru 2025 arată amploarea problemei. În acel an au fost înregistrate 468 de cereri împotriva Republicii Moldova la CtEDO. Raportat la populație, numărul solicitărilor a fost de 4,6 ori mai mare decât media statelor membre ale Consiliului Europei. Republica Moldova s-a clasat pe locul al patrulea în acest clasament.

Numărul ridicat de plângeri indică dificultățile pe care le întâmpină oamenii atunci când încearcă să își apere drepturile în interiorul țării. Pentru unii dintre ei, adresarea la instanța europeană rămâne singura cale de a obține o examinare a cazului și o reparație pentru încălcările invocate.

Totuși, o hotărâre a CtEDO nu înseamnă doar plata unor despăgubiri către persoana care a câștigat procesul. Atunci când Curtea identifică deficiențe care pot afecta și alte persoane, statul trebuie să intervină pentru a preveni repetarea lor.

Măsurile pot presupune modificarea legislației, schimbarea practicilor instituțiilor sau îmbunătățirea condițiilor din penitenciare. Dacă aceste probleme nu sunt rezolvate, alte persoane pot ajunge în situații similare și pot depune noi plângeri la Strasbourg.

Vadim Vieru atrage atenția că una dintre dificultățile majore ține de instituțiile care trebuie să pună în aplicare hotărârile Curții. Guvernul achită despăgubirile, însă reformele necesare pentru eliminarea cauzelor condamnărilor avansează mai greu.

„Vorbesc cu titlu de exemple pe scurt, care se repetă de la an la an și care nu se vor rezolva până nu o să avem un mecanicism foarte eficient de executare a hotărârilor CtEDO. Problema este în subiecții care trebuie să execute aceste hotărâri CtEDO. Și când vorbim despre executarea hotărârilor CtEDO, nu vorbim doar de executarea acelor sume de bani, pentru că aici Guvernul achită la timp. Dar este vorba despre soluționarea problemelor sistemice, a cauzelor care au dus la aceste condamnări”, a explicat avocatul Promo-LEX.

Penitenciarul 13, interior/ Sursa foto: info1.md

Un penitenciar promis de 13 ani, încă nefinalizat

Condițiile din penitenciare sunt printre problemele care continuă să apară în dosarele privind încălcarea drepturilor omului. Accesul deținuților la asistență medicală și spațiul insuficient din celule rămân subiecte de îngrijorare.

Un exemplu este Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, unde condițiile de detenție au fost criticate în repetate rânduri. Noul penitenciar de la Bubuieci ar urma să înlocuiască actuala instituție și să ofere condiții mai bune pentru persoanele private de libertate. Proiectul a fost lansat însă în urmă cu 13 ani și nu este încă finalizat. Cel mai recent termen anunțat pentru încheierea lucrărilor este anul 2028.

Pe 28 octombrie, Guvernul a aprobat modificarea acordului de împrumut pentru construcția penitenciarului. A fost schimbat și mecanismul de implementare a proiectului. Premierul Vasile Tofan a cerut urgentarea lucrărilor și a recunoscut că actualele condiții de detenție nu corespund întotdeauna standardelor necesare.

„În primul rând, deținuții, totuși, chiar dacă sunt criminali, trebuie tratați omenește, trebuie să fie condiții cât de cât umane. Și, în acest moment, condițiile nu întotdeauna sunt la nivelul la care trebuie să fie”, a declarat Vasile Tofan în ședința Executivului din 28 octombrie.

Noul penitenciar este proiectat pentru aproximativ 1.050 de persoane. Costul estimat al investiției se ridică la 76 de milioane de euro.

Începând cu 1 ianuarie 2027, gestionarea proiectului urmează să fie preluată de Oficiul pentru Implementarea Proiectelor Strategice de Infrastructură Națională. Până atunci, problemele din actualul sistem de detenție continuă să afecteze persoanele încarcerate. Supraaglomerarea și spațiul insuficient din unele celule ale Penitenciarului nr. 13 sunt în continuare semnalate în rapoartele privind respectarea drepturilor omului.

Peste 23 de milioane de euro, achitate din bugetul public

Fiecare condamnare la CtEDO poate avea și un cost direct pentru bugetul Republicii Moldova. Despăgubirile acordate persoanelor ale căror drepturi au fost încălcate sunt plătite din bani publici.

Numai în baza hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană în 2025, statul a fost obligat să achite 420.928 de euro. În perioada 1997–2025, suma totală acordată reclamanților a depășit 23 de milioane de euro.

La sfârșitul anului trecut, pe rolul CtEDO se mai aflau 1.141 de cereri împotriva Republicii Moldova. Acestea reprezentau 2,2% din totalul dosarelor aflate în examinare la Curtea Europeană.