Veteranii români din Afganistan spun că statul român nu a reușit să extragă niciun colaborator afgan. Totodată explică cât de importanți au fost acești colaboratori pentru militarii români aflați în Afganistan.

Veteranii români din Afganistan spun că dacă nu ar fi fost localnicii să-i ajute, Armata Română ar fi înregistrat mult mai mulţi morţi şi răniţi în Afganistan. În repetate rânduri, autorităţile de la Bucureşti au transmis că, pe lângă români şi cetăţeni ai unor ţări membre NATO, România va extrage din Afganistan şi localnici care au lucrat cu militarii români în timpul misiunii NATO Resolute Support, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Marius Popenţa, unul dintre veteranii români ai Afganistanului: Colaboratorii erau educaţi şi buni vorbitori de limbă engleză

Veteranul român speră ca autorităţile române să facă, chiar şi în acest ultim ceas, demersurile necesare pentru extragerea lor din ţara căzută în mâna insurgenţilor talibani.

„Eu am lucrat pe linie ONU, consilier militar în zona Kandaharului, şi am colaborat cu mulţi afgani. Ba mai mult, timp de cinci luni am trăit într-o bază mai depărtată din zona Zabul. Eram acolo singurul străin printre 27 de afgani. Cei care au lucrat cu mine pe linie ONU erau camarazii mei, erau educaţi şi buni vorbitori de limbă engleză. Lucrau pe linie ONU de ceva vreme până la venirea mea şi au lucrat şi după ce am plecat eu. Am păstrat şi legătura cu ei pe reţelele de socializare. Din păcate, după venirea la putere a talibanilor, nu m-au mai contactat. Nu am încercat nici eu să iau legătura cu ei pentru că m-am gândit că îi pot pune în pericol dacă le cade telefonul în mâinile talibanilor. Sper ca cineva să facă demersuri pentru extragerea lor, pentru că totul se poate termina cu o tragedie”, spune colonelul în rezervă.

Marius Popenţa: Cei mai mulţi vor în Statele Unite, nu în Europa

„Vrem să facem bine, dar să vedem dacă ei vor binele nostru. Spun asta pentru că, din câte ştiu, cei mai mulţi vor în Statele Unite, nu în Europa. Oricum, un «periaj» al acestor colaboratori este obligatoriu pentru că este posibil ca între timp să se fi radicalizat. În plus, au fost cazuri, nu multe, dar au existat, în care s-a ajuns la concluzia că respectivul colaborator «juca la două capete», mai discuta din când în când şi cu partea talibană care mai afla astfel din mişcările aliate”, a mai precizat militarul.

Marius Apostol, preşedintele Asociaţiei Militarilor Veterani şi Militarilor cu Dizabilităţi, rănit grav în Afganistan de un dispozitiv explozibil improvizat, a explicat, cu ceva timp în urmă, cât de importanţi au fost aceşti colaboratori pentru militarii români din Afganistan.

„Aceşti interpreţi mergeau cu noi şi în patrulare şi, cu siguranţă, dacă nu ar fi fost lângă noi am fi înregistrat mult mai mulţi morţi şi răniţi în Afganistan, în rândul Armate Române. Aşa că este de datoria noastră să nu le lăsăm soarta la alegerea talibanilor”, a subliniat Marius Apostol.

Analistul militar Aurel Cazacu susţine că o abandonare a colaboratorilor ar putea aduce României un prost renume

„Fără aceşti colaboratori locali ne-am fi făcut mai greu treaba şi am fi avut mai multe victime în Armata Română. Aceşti oameni, care oricum nu sunt foarte numeroşi, sunt obligatoriu de ajutat, de extras din Afganistan. Oricum, orice armată aliată NATO nu îşi lasă colaboratorii în urmă, acesta este un principiu de lucru.Avem şi metode, lucru demonstrat la extragerea românilor. Altfel se duce vorba că ne lăsăm camarazii în urmă, lucru care nu va fi de bun augur. Nu se ştie când vom mai avea nevoie de colaboratori pentru Armata Română în Afganistan sau aiurea… Oricum, orice armată aliată NATO nu îşi lasă colaboratorii în urmă, acesta este un principiu de lucru”, a precizat analistul militar.

În tot acest timp, alte ţări membre NATO fac eforturi considerabile pentru evacuarea cetăţenilor afgani care au colaborat sau lucrat cu forţele de securitate sau misiunile diplomatice din Afganistan. Cei mai mulţi, în jur de 60.000, au fost evacuaţi de SUA şi transportaţi în opt locaţii între care bazele militare Ramstein, Garrison Grafenwoehr şi Garrison Hohenfels din Germania, Sigonella din Italia, Rota din Spania şi Camp Bondsteel din Kosovo. Şi alte ţări mari, precum Marea Britanie, Franţa şi Spania, dar şi ţări mai mici precum Polonia (peste 500 de evacuaţi) şi Lituania (în jur de 50 de evacuaţi) participă la acest efort aliat, relatează Adevărul.