economie / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Prognoza de creștere economică a României pentru anul 2025 a fost redusă la doar 0,7% de către Raiffeisen Bank, marcând a doua revizuire descendentă din acest an și semnalând o încetinire severă într-un context regional deja fragil. Potrivit analiștilor, România va avea una dintre cele mai slabe performanțe economice din Europa de Sud-Est, în timp ce inflația se menține la cele mai înalte niveluri din regiune.
Revizuirea prognozei de creștere economică accentuează vulnerabilitatea României
Economiștii Raiffeisen Bank au revizuit în jos estimările privind creșterea economică a României pentru următorii doi ani, ca urmare a presiunilor inflaționiste persistente, cererii externe slabe și contextului geopolitic instabil. Conform raportului semestrial al băncii, publicat recent, PIB-ul României ar urma să avanseze cu doar 0,7% în 2025, față de 1,6% cât se anticipa în luna mai și 2,2% la începutul anului.
Pentru 2026, prognoza a fost redusă de asemenea drastic, de la 3,2% la doar 1,3%. Aceste ajustări plasează România sub media Europei de Sud-Est, estimată la 1,8% pentru 2025, și ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea politicilor economice actuale.
Inflația rămâne un obstacol major în redresarea economică
Inflație-Sursa: Dreamstime.com
Potrivit Raiffeisen, România va înregistra în continuare cea mai ridicată inflație din regiune, cu o medie de 6,5% în 2025 și 5,9% în 2026. În comparație, Ungaria este estimată să atingă o inflație de 4,5% anul viitor și 3,8% în 2026, iar Cehia, mult mai jos, cu 2,5%, respectiv 2,3%.
Dobânda-cheie va fi menținută, cel mai probabil, la 6,5% până la finalul anului, într-o mișcare menită să tempereze presiunile inflaționiste, însă care riscă să descurajeze creditarea și investițiile private. Această politică este similară cu cea adoptată de Banca Națională a Ungariei, semnalând o abordare regională prudentă.
Prognoza de creștere economică reflectă dezechilibre structurale adânci
În analiza sa, Raiffeisen avertizează că, deși fluxurile de fonduri europene și creșterile salariale susțin consumul, acestea nu sunt suficiente pentru a impulsiona creșterea economică într-un mod sustenabil. Lipsa investițiilor structurale și instabilitatea politicilor fiscale contribuie la fragilizarea economiei pe termen mediu.
Pe fondul unei cereri externe în scădere și a incertitudinilor generate de posibile noi politici tarifare în SUA, România riscă să fie marginalizată în contextul economic european. În timp ce alte țări din Europa Centrală, precum Polonia sau Slovacia, înregistrează revizuiri pozitive ale creșterii, România pare prinsă într-un cerc vicios de stagnare și inflație ridicată.
Reducerea repetată a prognozei de creștere economică plasează România într-o poziție vulnerabilă atât pe plan regional, cât și internațional. Dacă nu vor fi adoptate măsuri structurale coerente și investiții majore în economie, riscul de stagnare prelungită devine o realitate tot mai probabilă, potrivit profit.ro
