Vasile Tomoioaga, fost campion mondial și de două ori vicecampion olimpic la canotaj, este stabilit în Franța de 25 de ani.

 Prin forța împrejurărilor s-a aflat aproape de echipa națională de fotbal în aceste zile, căci este cel care a obținut pentru Federație cazarea la Tiara Chateau Mont Royal Chantilly.

Iată ce spune un fost mare campion despre modul în care a evoluat naționala României la acest campionat:

- EVZ: Cum ți s-a părut echipa noastră?

- Vasile Tomoioagă: Din păcate, jucătorii au nivelul campionatelor din care provin, campionate foarte slabe față de cele în care evoluează majoritatea jucătorilor albanezi. Ba unii dintre ei nici măcar nu intră în joc mai mult de două-trei ori pe sezon, ceea ce se vede în condiția lor fizică. Au și recunoscut că meciuri de intensitatea celor la care au participat aici nu au jucat decât unul, două pe an. De altfel, nu le lipsește doar condiția fizică, ci și determinarea.

FOTO: Vasile Tomoiagă

- Vrei să spui că nu au mentalitate de învingători?

- Dacă vrei sa fii campion, dacă vrei să faci performanță, muști din gazon, nu te prăbușești după două meciuri. Tragi de tine până dincolo de puteri. Ori jucătorii noștri erau epuizați încă înainte de meciul cu Albania, își terminaseră combustibilul. Sunt și «bătrâni» față de celelalte echipe, doar rușii vin în urma noastră la clasamentul pe vârste. Toate acestea își spun cuvântul.

- Care era atmosfera în vestiar înainte de meciul cu Albania? Ai simțit că vor să câștige?

- Foarte apăsătoare. I-am simțit timorați; or, dacă nu ai configurația de învingător în minte, nu ai cum să câștigi. Am văzut zeci de competiții sportive, pot să spun că, dacă nu ai avut niciodată un nivel de top, n-ai de unde să știi ce este și n-ai cum să te ridici la nivelul adversarului.

- Au fost deprimați după meciul care i-a trimis acasă ?

- Jucătorii, nu. Păreau că nici nu au înțeles ce se întâmplă. Cei de la Federație sigur, erau cătrăniți, dar jucătorii nu prea aveau treabă… Din păcate e o problemă în tot sportul românesc dacă te uiți la ce se întâmplă în fotbal, în canotaj, în gimnastică. Până la urmă, sportul este la nivelul societății românești. Știi câți kilometri de autostradă are Albania? 700! Câți are România? Poate 400… Așa și cu sportul.