O ştire a trecut aproape neobservată. O ştire cruntă, de un dramatism de neimaginat. Nu a fost băgată în seamă. Era, până la urmă, un fleac. Despre viaţa unui om. Ce mai contează astăzi, viaţa unui om.

Pe data de 22 februarie 2022, în localitatea Lugoj, din judeţul Timiş, într-o garsonieră în care stătea cu chirie, a fost descoperit trupul neînsufleţit al unui bărbat de 67 de ani. Omul se spânzurase. Nu lăsase decât un bilet de adio lapidar, şi cu asta cu atât mai dureros, scris pe plicul în care se aflau mai multe facturi la energie: „Nu mai am bani să plătesc”! Şi asta a fost tot. Omul s-a dus în pământ şi nimeni nu a mai spus nimic.

De ce mi-am amintit de acest caz, vechi de câteva luni de zile? Pentru că zilele trecute, mi-a atras atenţia o ştire proaspătă. Dureros de cinică, atunci când m-a trimis imediat cu gândul la omul din Lugoj.

Acum câteva zile, se anunţa cu surle şi trâmbiţe, mai ceva decât depăşirea planului pe vremea lui Ceauşescu, în toată mass-media, topul companiilor care au realizat profit în anul trecut şi în primul semestru al anului acesta.

Conform datelor oficiale de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), anul trecut, pe primul loc la câştiguri s-a aflat „Hidroelectrica”. În afară de datele tehnico-economice furnizate de către ONRC, mi-a atras atenţia o informaţie: „ Preţul mediu realizat de vânzare a energiei electrice a fost de 336,9 Lei/MWh, în creştere cu 57,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”. Nu se mai explică din ce motive, faţă de anul trecut, preţul a crescut cu mai mult de 57 la sută.

Ce-a de-a doua companie de mare succes, care a făcut profituri uriaşe anul trecut este Romgaz, care a profitat de pe urma exploziei (Doamne fereşte, funie în casa spânzuratului, dar nu am găsit alt termen) prețurilor la gaze naturale și a raportat un profit net de 1,96 miliarde lei în 2021. De ce a crescut preţul la gaze, iarăşi nu ni se explică.

Tot în acest top se află şi Nuclearelectrica. Şi această companie a profitat de creşterea preţurilor la energie electrică și a vândut energia la un preț mediu de 659,75 lei/MWh, în primele trei luni. Nimeni nu a explicat de ce a crescut preţul la kilovat. Ci doar că veniturile realizate pe piața de energie electrică aferente livrărilor sunt de 1,84 miliarde lei, în trimestrul I 2022, mai mari cu 170% față de realizarile din trimestrul I 2021. Cui o fi vândut energie mai multă, că eu n-am auzit să se fi repornit economia românească, aşa energofagă cum era ea.

Dar lozul cel mare în prima parte a acestui an se pare că l-a tras OMV-Petrom, care arată într-un comunicat: „În primele şase luni ale anului, veniturile din vânzări ale OMV Petrom au fost de 25,58 miliarde de lei, în creştere cu 153% faţă de cele din prima jumătate a anului trecut, dinamică susţinută în principal de preţuri mai mari ale mărfurilor.” Adică, nu au inventat benzina care curge în sus şi astfel, prin această noutate, le-au crescut vânzările. Ci au scumpit peste pragul suportabilului motorina, care este un produs petrolier inferior benzinei, a cărui fabricare costă, firesc, mai puţin decât benzina. La pompă însă, motorina este mult mai scumopă decât benzina.

În timp ce aceste companii raportau, cu justificată mândrie patriotică, venituri uriaşe faţă de anul trecut, un om, un pensionar singur, într-o garsonieră închiriată în Lugoj, se spânzura scriind simplu pe plicul în care se aflau facturi de curent şi de gaze: „Nu mai am bani să le plătesc”!

Poate să mă înşel. Poate că aceste companii bogate vor sări în capul meu cu cei mai buni avocaţi. Dar eu îmi susţin totuşi părerea. Profitul uriaş al companiilor acestora, are legătură cu sinuciderea pensionarului din Lugoj.

Asta a fost în primăvară. Să trecem acum la vară. Jale pe toate planurile. Teroarea se prăbuşeşte peste bietului om de rând, care nici măcar de liniştea câtorva zile de vacanţă nu mai are parte să se bucure. Dacă îşi cumpără o amărâtă de bere pe plajă să se răcorească, o bea gândindu-se dacă nu cumva era mai bine să nu o ia, ca să economisească acei câţiva bănuţi. Dacă nu era mai bine cumva să nu-şi mai ducă la mare sau la munte copii şi soţia. Să stea acasă,  să facă economii. Că n-ar fi bine să iasă, seara, la un restaurant cu familia, aşa cum este normal să facă orice om aflat în concediu. Dacă nu este cumva mai înţelept să ia de la magazin o sticlă de vin şi câţiva mici la caserolă, pe care să-i facă pe grătarul din curtera pensiunii, economisind astfel din nou câţiva bănuţi.

În capul omului obişnuit, plecat în concediu cu familia şi prietenii, se prăvălesc în fiecare zi ştiri apocaliptice. Foamete, mai rău ca în 1946. Deşi anul 1946 nu are nicio legătură cu 2022. Atunci lumea era secătuită de un război greu. Nimeni nu explică însă de ce, dacă tot urmează foametea, exportăm totuşi cereale. Alea care nu s-au făcut pe câmpurile distruse de secetă. Alături de foamete, avem şi încălzirea globală, care o să ne prăjească pe toţi ca la rotisor, dacă nu luăm măsuri. Premierul Spaniei a găsit deja o soluţie: bărbaţii să nu mai poarte cravată. Pentru că nemaipurtând cravată, nu le mai este aşa de cald, deci dau drumul mai puţin laaparatul de aer condiţionat, economisind astfel energia electrică. Iar peste toate, un nou val de covid, pentru care oamenii de ştiinţă de la Pfizer se grăbesc să mai fabrice un nou vaccin, pe care să îl cumpere proştii până nu or mai avea ce face cu el, dar şi variola maimuţei, alături de inexplicabila hepatită a copiilor mici. Nu-i aşa că toate aceste nenorociri care ne pândesc de la toamnă, nici măcar nu au loc într-o amărâtă de halbă de bere de pe plajă?

Să nu trecem însă peste ultima găselniţă, despre care probabil mulţi dintre dumneavoastră nici nu aţi auzit, pentru că este foarte proaspătă. După vaca foarte periculoasă pentru că râgâie şi flatulează stricând stratul de ozon al planetei, după oamenii înalţi şi graşi care elimină mai multă căldură, încălzind planeta şi împotriva cărora s-a luat la Davos decizia de a-i micşora, pe ei şi pe copiii lor, până la dimensiunea „cât să nu-i atace o pisică”, oamenii de ştiinţă au mai descoperit nişte netrebnici care distrug planeta: broasca taur americană și șarpele de copac maro, care au provocat, împreună, daune de 16,3 miliarde de dolari de 10 ani încoace. Numai șarpele de copac maro este singur responsabil pentru daune în valoare totală de 10,3 miliarde de dolari.

Dacă cercetătorii ştiinţifici spun aşa, nu avem nici un motiv să nu-i credem.

Dar nici nu avem motiv să nu ne întrebăm: cui au produs amărâta de broască şi nemernicul de şarpe pagube de peste 16 miliarde de dolari, dacă toarte companiile multinaţionale raportează numai anul trecut câştiguri de triliarde de dolari?

Pe cine au păgubit?!