Republica Moldova. În timp ce Judecătoria Bălţi lua decizia privind eliberarea mandatului de arestare pe numele avocatului Nicu Şendrea, mascaţii de la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) îi reţineau la Chişinău pe alţi doi apărători bănuiţi de trafic de influenţă.

Întâmplător sau nu, reţinerile coincid cu solicitarea făcută joi în Parlament de către procurorul general de la Chişinău, Ion Munteanu, privind includerea avocaţilor în lista subiecţilor obligaţi de lege să depună declaraţii de avere şi interese personale.

Pe de altă parte, în Chişinău se vorbeşte tot mai des despre rolul pe care îl au apărătorii în transmiterea şpăgii către judecători pentru a-i determina să ia decizii în favoarea clienţilor lor.

30 de zile de arest pentru avocatul Nicu Şendrea

Judecătoria Bălţi a admis vineri demersul procurorilor privind aplicarea arestului preventiv pentru o perioadă de 30 de zile pe numele avocatului Nicu Şendrea.

Apărătorul, fost procuror care a fabricat dosare la comandă în perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc, a fost reţinut miercuri, 11 decembrie, sub acuzaţia de trafic de influenţă. Acesta este bănuit că ar fi transmis judecătorilor şpăgi de zeci de mii de euro pentru a scăpa de răspundere penale persoanele trimise în judecată pentru infracţiuni severe.

A doua zi după reţinerea lui Şendrea, pe reţelele de socializare a apărut o presupusă listă a judecătorilor cu care ar fi conlucrat apărătorul. „Lista lui Şendrea”, în care se presupune că ar figura şi preşedinta interimară a Judecătoriei Chişinău, Livia Mitrofan, ar fi ajuns în spaţiul public în urma unor scurgeri de informaţie de la CNA, unde apărătorul ar fi fost audiat timp de opt ore.

Prezenţi vineri la Judecătoria Bălţi,  reporterii EvZ a aflat că Nicu Şendrea este învinuit în şase epizoade. Este vorba de încercarea de a-i scăpa de arest preventiv pe membrii unei reţele de traficanţi de droguri din Nisporeni.

Pe de altă parte, avocatul lui Şendrea consideră că este vorba de o răzbunare pusă la cale împotriva clientului său. Şi că nu a denunţat niciun judecător.

„Nu sunt probe, au formulat şase epizoade în timp ce se conturează doar patru. În materialele dosarului apar sume mici. Dar nu de zeci de mii de euro, aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public.

Nu ştiu de unde au apărut aceste informaţii în spaţiul public. Seamănă a fi o răzbunare. Clientul meu a fost deja judecat şi condamnat pe reţelele de socializare”, a declarat avocatul lui Şendrea pentru EvZ.

Doi avocaţi, reţinuţi pentru că au încercat să obţină eliberarea unui condamnat

Vineri dimineaţă, ofiţerii CNA au reţinut în flagrant alţi doi avocaţi, suspectaţi de trafic de influenţă. Potrivit CNA, aceștia ar fi luat mită pentru a emite decizii favorabile în privința unor condamnați. Oamenii legii au efectuat 30 de percheziții în patru cauze penale conexate într-o singură procedură.

Sursele EvZ au comunicat că este vorba de avocaţii Rodica Miroliubov, din Ialoveni, şi Marian Babără, din Chişinău. Ultimul face parte dintr-o dinastie de avocaţi. El a devenit faimos graţie mai multor dosare de rezonanţă, fiind şi apărătorul inculpaţilor turci din dosarul „heroinei din fasole”.

CNA a comunicat că cei doi avocaţi au fost urmăriţi în perioada iunie-noiembrie 2024. Bănuiții ar fi primit bani de la condamnați și rudele acestora. Sumele variau între 1.000 și 5.000 de euro.

Sursele EvZ din Procuratură susţin că ar fi vorba de eliberarea unui condamnat înainte de termen.

Procurorul general vrea ca avocaţii să-şi declare averile

Procurorul general Ion Munteanu a solicitat joi la şedinţa Parlamentului ca apărătorii să-și declare veniturile și interesele. Așa cum se întâmplă în cazul judecătorilor și procurorilor.

Propunerea a fost făcută în timpul prezentării raportului privind imixtiunea rusească în procesele electorale din Republica Moldova.

„Am propus ca avocați să depună declarații de venit și interese personale ca procurorii. Dacă vă uitați, fiecare avocat are venituri de maxim 5000 de lei pe lună din contracte. De ce procurorii și judecătorii trebuie să depună declarații pe venituri și interese, fiind subiecți din investigații?

Începând cu mass-media și toate organele de control ale Republicii Moldova, dar avocații nu? Deci, ei în rând cu noi participă la procesul de justiție din Republica Moldova. Să nu credeți că toți avocații sunt plătiți conform contractul în toate aceste cauze penale. Nu-i doar vorba de aceste cauze penale.

Cunoașteți, cred că foarte bine, rolul avocaților în coruperea procurorilor, judecătorilor, organelor de urmărire penală. Atunci când se pierde limita dintre apărător și curier de bani”, a declarat Munteanu.

Coincidenţă sau scenarii regizate?

La Chişinău se vehiculează că reţinerea celor trei avocaţi pe parcursul a câtorva zile ar avea legătură cu solicitarea procurorului general. Că ar fi vorba de nişte scenarii pentru a convinge parlamentarii să accepte includerea apărătorilor în lista subiecţilor obligaţi să-şi declare averea.

Reprezentanţii Uniunii Avocaţilor din Moldova (UAM) sunt reticenţi în partea ce ţine de reţinerile celor trei avocaţi. Însă sunt categoric împotriva declarării averilor de rând cu funcţionarii publici.

Nu pot să spun dacă este sau nu o coincidenţă. Aceste reţineri ţin de competenţa organului de urmărire penală. Avocatul poare să negocieze cu fiecare client în parte cuantumul onorariului. Dar să semneze un contract legal şi să raporteze veniturile la Fisc.

Nu putem afirma că toţi avocaţii sunt instrumente de transmitere a şpăgilor către judecători.

Pe de altă parte, nu înţeleg de ce Ion Munteanu a venit cu această solicitare în contextul problemei tergiversării dosarelor de corupţie. UAM va ieşi cu o declaraţie. Noi nu susţinem ideea ca avocaţii să declare averile. Ei nu sunt funcţionari publici.

Există o categorie de avocaţi care sunt subiecţi ai declarării veniturilor şi intereselor. Este vorba despre membrii Comisiei de licenţiere şi membrii Comisiei de Etică şi disciplină a UAM. Efectele deciziilor acestor comisii au consecinţe publice. Ei pot să accepte accederea în profesia de avocat su retragerea licenţei.

În rest, avocaţii nu sunt plătiţi din bani publici şi nu sunt parte a actului de justiţie. Noi nu înaintăm acuzări în numele statului şi nu pronunţăm sentinţe în numele legii. Noi doar apărăm”, a declarat pentru EvZ Angela Popil, membră a Consiliului UAM.

Dorin Popescu, preşedintele UAM, la fel consideră că reţinerile celor trei avocaţi este doar o coincidenţă cu declaraţia făcută în Parlament de către Ion Munteanu. Pe de altă parte, şeful de la UAM  s-a arătat indignat de solicitarea procurorului general.

„Este o necunoaştere totală a profesiei de avocat. Solicitarea lui Munteanu nu are suport juridic. Avocaţii nu primesc ca procurorii salarii de zeci de mii de lei din bugetul statului. Avocaţii îşi câştigă singuri existenţa.

Ion Munteanu a plasat vina pentru eşecurile procurorilorpe seama avocaţilor. Nu este etic, este lipsit de bun simţ ca un procuror general să facă astfel de declaraţii de la cea mai înaltă tribună a ţării. Este un atac la independenţa avocaturii.

Cred că Ion Munteanu trebuie să renunţe la declaraţiile jignitoare în adresa avocaţilor. Şi să acorde mai multtă atenţie la palatele şi maşinile de lux ale procurorilor", a comentat Dorin Popescu la solicitarea EvZ.