Vadim Tudor, greu de îngropat

Vadim Tudor, greu de îngropat

La început s-au auzit aplauzele, după care blițurile aparatelor foto și vorbele frumoase rostite de preoții prezenți la înmormântarea lui Corneliu Vadim Tudor. Apoi o liniște mormântală s-a așternut peste Cimitirul Ghencea din Capitală

Imediat ce slujba de înmormântare a luat sfârșit și sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Corneliu Vadim Tudor a fost cărat pe umerii militarilor către groapa rece și neagră care își aștepta „ofranda”, incidentele au început să apară. Parcă Tribunul nu ar fi vrut să ajungă în pământ. Groparii au apucat de mânerele masivului sicriu şi, brusc, s-au înţepenit. Coșciugul era prea mare și nu încăpea în groapă. Transpiraţi din cauza soarelui care ardea ca într- o zi toridă de vară, dar şi din cauză că sute de oameni, familie şi preoţi se uitau nedumeriţi către ei, muncitorii au apelat la ceea ce ştiu ei mai bine să mânuiască.

Au lărgit groapa cu barosul

Au pus mâna pe ciocane și baroase și au luat la cioplit groapa ca să o mai lățească. Minute în şir mulţimea nu a mai scos niciun cuvânt, parcă se simţea vinovată de ceea ce făcuseră oamenii din cimitir. După un timp, sicriul în care se afla Corneliu Vadim Tudor a fost coborât. Aplauzele răsunau în întreg cimitirul, iar familia și-a luat la revedere pentru totdeauna, aruncând peste coșciug câte un pumn de țărână, așa cum se procedează la orice înmormântare. Din nou tinerii, bătrânii, toţi cei prezenţi la înmormântare au aplaudat şi au strigat în cor „România Mare”. „Au zis că se descurcă, dar mai rău au încurcat treburile. Și administratorul cimitirului, dar și groparii ne-au asigurat că au măsurat sicriul și groapa de mai multe ori. Ba chiar ne-au spus că nu trebuie să ne facem probleme, pentru că nu e prima înmormântare pe care o fac. Și ați văzut cu toții ce s-a întâmplat”, a declarat Marcu, fratele lui Vadim Tudor.

Ne puteți urmări și pe Google News