În urma publicării Protocolului din 2009 semnat între SRI şi Parchetul General, tot mai mulţi actuali sau foşti magistraţi, specialişti, au reacţionat, arătând că actul încalcă atât Constituţia şi Legea privind statutul judecătorilor şi al procurorilor.

Trebuie precizat încă de la început că Protocolul dintre SRI şi Parchetul General, care poartă semnătura lui Florian Coldea şi pe cea a procurorului general de atunci, Laura Codruţa Kovesi, actuala şefă a DNA, are la bază o hotărâre a CSAT din 2005, prin care infracţiunile de corupţie au fost decretate ameninţare la adresa siguranţei naţionale. Aşa a fost posibilă constituirea deja celebrelor „echipe mixte”, în care lucrau cot la cot procurori şi ofiţeri SRI.

Ce prevede legea

Hotărârea CSAT a venit la doar un an de la intrarea în vigoare a Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor. În legea respectivă însă, la articolul 7 este precizat negru pe alb: „Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații”.

Totodată, Constituţia României prevede că„Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale”.

În acest context, preşedintele UNJR Dana Gîrbovan a declarat că Protocolul dintre SRI şi Parchetul General încalcă normele constituţionale de bază şi că gravitatea acţiunilor este cutremurătoare.

De o gravitate cutremurătoare

„Protocolul din 2009 dintre Parchetul General şi SRI încalcă normele constituţonale şi internaţionale de bază privind statul de drept, democraţia, separaţia puterilor, independenţta justiţiei şi respectarea drepturilor omului. Aceasta e concluzia la care ajungi citind cu atentie Protocolul din 2009 semnat între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii. Gravitatea celor prevăzute în acest Protocol e cutremurătoare pentru orice persoană, chiar cu minime studii juridice şi noţiuni elementare despre stat de drept”, a fost reacţia Danei Gîrbovan.

Magistratul mai consideră că acest protocol a extins competenţele de cercetare penală ale SRI-ului chiar dincolo de cele pe care le avea fosta Securitate comunistă. „Mai grav, dacă în comunism, Securitatea avea o arie limitativă de infracţiuni prevăzute în lege şi legate de siguranţa naţională pe care le putea cerceta, prin acest Protocol secret, aria SRI-ului de anchetă penală a devenit practic nelimitată. (...) Noţiunile însă de „infracţiuni ce au corespondent în ameninţările la adresa siguranţei naţionale” şi „infracţiuni grave” sunt atat de largi încât includ orice tip de infracţiune, pentru că nu exista o definiţie legală a acestora”, spune şefa UNJR.

 

Poziţia oficială a SRI

În schimb, purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, spune că protocoalele dintre SRI şi alte instituţii nu sunt decât norme de aplicare a legii. „Aceste protocoale (...) reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale cu mai multe instituţii ale statului, care stabilesc metode de aplicare a cooperării dintre aceste instituţii, nu pe lângă lege, nu dând atribuţii suplimentare nici Serviciului Român de Informaţii, nici celorlalte instituţii, ci punând în aplicare legea. Sunt norme de lucru. (...) Majoritatea instituţiilor manipulează documente cu caracter clasificat, iar SRI este autoritate naţională pentru protecţia acestor documente cu caracter clasificat”, a mai spus reprezentantul SRI.

 

Numărul protocoalelor SRI

În luna octombrie 2017, preşedintele Comisiei SRI, Claudiu Manda, declara că sunt în vigoare 65 de protocoale încheiate între SRI şi diverse instituţii ale statului, dar membrii comisiei nu au apucat să verifice în ce masură respectivele protocoale respectă legislaţia existentă.

Totodată, nu mai puţin de 52 de instituţii aveau încheiate protocoale pentru protejarea datelor. Asta după ce cu câteva luni înainte Eduard Hellvig, şeful SRI, anunţa că a decis denunţarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituţii, care nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii.

 

Kovesi şi-a predat procurorii generalului Coldea

Judecătoarea Andreea Ciucă, şefa Asociaţiei Magistraţilor din România, a declarat că, prin semnarea Protocolului, Parchetul a acceptat o poziţie de inferioritate faţă de Serviciul Român de Informaţii.

Într-o intervenţie telefonică la Antena 3, şefa AMR, judecătoarea Andreea Ciucă, a vorbit despre gravitatea conţinutului Protocolului dintre SRI şi Parchetul General, semnat în 2009, desecretizat pe 30 martie anul acesta.

„Ce m-a frapat mai mult din acest protocol este faptul că Parchetul a acceptat să se țină în poziție de inferioritate prin acest act față de Serviciul Român de Informații. Vedeți că acolo în protocol scrie așa: că procurorii au obligația de a raporta către SRI în mod punctual despre ce fac cu informațiile primite. Tu accepți să te pui într-o astfel de poziție inferioară, în care să dai raport unui alt organ, tu, în calitate de putere în stat, de magistrat care te prezinți, de magistrat care ești supărat că nu i s-au respectat toate atributele și accepți să faci aceste raportări. Şi au existat în acest protocol procurori specializați în valorificarea acestor informații transmise de SRI. Mă gândesc că procurorii ăia vor fi fost specializați să facă raportările înapoi către SRI, şi nu oricum, ci printr-o sintagmă fermă de 60 de zile”, a declarat şefa AMR.

Andreea Ciucă a spus că Protocolul pur şi simplu este o jignire pentru un magistrat. „Cum au putut fi acceptate asemenea clauze? De asemenea, protocolul începe prin a expune că părțile își asumă responsabilitatea întocmai a strategiilor convenite suportând consecințele pentru neîndeplinirea acestora. Adică, Parchetul suportă consecințele pentru neîndeplinirea unor strategii comune convenite cu SRI. Și suportarea acestor consecințe se face în condițiile legii. Unde scrie că este nevoie să închei un astfel de protocol ilegal”, a arătat şefa AMR.

Încălcarea libertăţilor fundamentale

Judecătoarea Andreea Ciucă a fost întrebată dacă prin acest Protocol au fost încălcate drepturile celor vizaţi de anchetele penale.

„La nivel de principiu cum să nu fie afectate astfel de drepturi. Unde există o protecție legislativă în acest sens? Urmărirea penală s-a încadrat în jaloanele protocolului la care neam referit. Este vorba de drepturile și libertățile fundamentale. Au fost oameni urmăriți penal din sistem , era foarte greu să-și vadă propriul dosar în astfel de situații, și cum nu au fost afectate libertățile fundamentale dacă SRI dă informații? Şi în protocol apare că SRI asigură Parchetelor securizarea imobilelor la cererea acestora. Și nu este vorba de situații când apar indicii de terorism, indicii de infracțiuni de acest gen”, a conchis şefa AMR.