„Hai să auzim apropierea reciprocă de o parte şi de alta a graniţei, a generaţiilor din trecut şi din viitor”, a scris Gergely Karácsony, printre altele, în postarea de pe Facebook.

Edilul Budapestei a subliniat că „trebuie să ne confruntăm cu deciziile greşite ale trecutului, dar şi cu cele din trecutul recent, nu pentru a acoperi rănile acumulate din trecut, ci tocmai pentru a profita de oportunităţile viitorului.

Politicianul crede că pe lângă egoismul şi iresponsabilitatea marilor puteri, şi elita politică ungară, cu politica sa restrictivă din perioada dualismului (perioada Imperiului Austro-Ungar), au jucat un rol semnificativ în Dictatul de pace de la Trianon din 1920, care a dus la dezmembrarea Ungariei istorice.

Karácsony consideră că prin politicile naţionale responsabile din prezent, comunităţile maghiare de peste graniţele Ungariei trebuie sprijinite cu toate mijloacele posibile.

Gergely este profund dezamăgit din cauza faptului că aceste demersuri sunt împiedicate de toate afirmaţiile şi faptele care pot fi interpretate ca o încercare de modificare a graniţelor actuale ale Ungariei cu ţările din jurul ei.

El a mai completat că nu poate exista nicio dispută cu privire la faptul că în urmă cu 100 de ani a fost luată o „decizie nedreaptă, strigătoare la cer”, iar maghiarii, chiar şi la 100 de ani de la Dictat, nu pot simţi altceva decât „durere profundă” în acest sens, pentru că „am fost evacuaţi din ţara noastră”.

Karácsony a adăugat că din cauza acelui document istoric, Ungaria a pierdut două treimi din teritoriu, dar şi veniturile naţionale.

Pentru Primarul general al Budapestei, fiecare maghiar este îndreptăţit să simtă durere deoarece sloganul autodeterminării naţionale a fost târât în noroi.

Acesta susţine că „3,5 milioane dintre „concetăţenii noştri au ajuns sub autoritatea unui stat străin, împotriva voinţei lor”. „Aproximativ 400.000 au fost nevoiţi să-şi părăsească patria-mamă, mulţi dintre ei trăindu-şi zilele în vagoane de cale ferată săptămâni şi luni la rând, uneori chiar şi ani.

De asemenea, când vorbim despre Trianon, ne aducem aminte şi de ei, de primii refugiaţi ai Budapestei”, a precizat politicianul.

„Durerea noastră să nu se transforme în ură, iar privirea spre trecut să nu însemne renunţarea la viitor. Măcar pentru un minut, să ne amintim în comun”, se mai arată în expunerea motivelor din spatele iniţiativei în urma căreia edilul doreşte oprirea transportului public din Budapesta timp de un minut.

De altfel, Gergely Karácsony a solicitat tuturor să se oprească pentru un minut, inclusiv comunităţii cetăţenilor din Budapesta. „Hai să auzim apropierea reciprocă de o parte şi de alta a graniţei, a generaţiilor din trecut şi din viitor, atât în Capitală, cât şi în restul ţării. Apoi, după un minut de tăcere, viaţa să pornească din nou, astfel încât să fim puţin mai aproape unul de celălalt”, a completat politicianul maghiar.

Transcript realizat de Rador