Confruntat cu o depreciere accelerată a forintului față de moneda europeană și cu o creștere a dobânzilor la care se împrumută, guvernul maghiar condus de Viktor Orban promite încheierea ”de urgență” a unui acord cu instituțiile financiare, transmite Reuters.
"Suntem gata să negociem fără a pune condiții, suntem deschişi la orice propunere", a declarat, astăzi, ministrul dezvoltării naţionale din Ungaria, Tamas Fellegi, unul dintre principalii responsabili de negocierile cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Acesta a adăugat că Ungaria vrea să se ajungă la un acord ”cât mai repede posibil”. Potrivit oficialului maghiar, ceea ce vrea guvernul este un acord stand-by de precauţie cu FMI, cu posibilitatea de a aceesa fondurile doar dacă va fi nevoie.
Ungaria a împrumutat, astăzi, de pe piețe circa 35 miliarde de forinţi (140 milioane de dolari) printr-o emisiune de titluri cu maturitatea la un an. Tința era cu 10 miliarde de forinți mai mare. Dobânda la care s-a realizat acest împrumut este cea mai mare din aprilie 2009, respectiv 9,96%. În decembrie 2011, statul maghiar s-a împrumutat la o dobândă cu două puncte procentuale mai mică, potrivit Bloomberg.
Problemele Ungariei sunt determinate și de deprecierea accentuată a forintului. În cursul zilei, cursul a atins un nivel record de 324,24 forinţi pentru un euro. ”În ultimele 18 luni am reuşit să reducem substanţial datoria publică, însă rata de schimb a forintului cauzează de asemenea o problemă serioasă”, a declarat Fellegi, ca justificare la decizia Budapestei de a se întoarce la masa negocierilor cu FMI și CE.
Ne puteți urmări și pe Google News
Ungaria a fost primul stat din Uniunea Europeană care a apelat la ajutorul FMI în urma crizei din 2008. Acordul cu FMI a fost întrerupt în 2010 şi a refuzat încheierea unei noi înţelegeri cu instituţiile internaţionale.
România, dată exemplu maghiarilor
"Spre deosebire de Ungaria, România a acceptat nevoia de a rămâne în relaţii bune cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care au aranjat o linie de credit de precauţie de 5 miliarde de euro”, informează un blog al prestigioasei publicații ”Financial Times”. Nu doar laude se desprind din comentariul postat pe blogul FT, ci și serioase semnale de alarmă: ”Obiectivul Guvernului de a reuşi o creştere a PIB de peste 2% în acest an este o provocare în contextul crizei din zona euro, cel mai mare partener comercial şi financiar al României. Astfel, banca centrală de la Bucureşti cârmuieşte România pe ceea ce pare a fi drumul cel bun, însă nu poate face mare lucru în privinţa apelor învolburate în care navighează".
Analiștii economici avertizează că economia românească va fi puternic afectată scăderea cererii din zona euro, pe fondul crizei datoriilor de stat, subliind că nici leul nu va putea fi imun la variaţia apetitului pentu risc la nivel mondial. Dar, totuși, există șanse ca România să încheie 2012 pe plus, în timp ce pentru Ungaria, analiștii de la Capital Economics, estimează o scădere a PIB-ului de 1,5% în acest an.
Recomandările noastre
