Pe 11 octombrie, exponenții regimului separatist de la Tiraspol au făcut un anunț surpriză privind deschiderea de a colabora cu autoritățile moldovenești pentru organizarea referendumului privind integrarea europeană în regiune. În realitate, pregătirile pentru referendumul în cauză s-au derulat pe parcursul a aproximativ zece luni, din momentul în care ideea a fost lansată de actuala președinte, Maia Sandu.

Administrația de la Tiraspol a decis însă să vină cu această propunere de-abia acum, practic cu o săptămână înainte de ziua referendumului, organizat concomitent cu alegerile prezidențiale. În mod tradițional, regimul separatist a manifestat dezinteres față de procesele electorale de pe malul drept al Nistrului, considerat de Tiraspol „un stat independent vecin”. În prezent, poziția Tiraspolului este însă distinctă și se bazează pe afirmația că Chișinăul ignoră opinia populației din regiune, întrucât nu deschide secții de votare în interiorul regiunii transnistrene. Anume în acest context, regimul separatist anunță că ar putea organiza un referendum privind integrarea europeană, separat de cel organizat de autoritățile constituționale pe restul teritoriului Republicii Moldova.

Demersul Tiraspolului a fost întâmpinat de reacția critică a Biroului de Politici de Reintegrare, care a denunțat intențiile regimului separatist de a organiza un referendum pe tema integrării europene. Autoritățile moldovenești au explicat că au fost deschise treizeci de secții de votare pentru cetățenii moldoveni în regiunea transnistreană. Cu toate acestea, pentru a garanta condiții electorale sigure, Chișinăul poate deschide secții de votare doar în teritoriul pe care îl poate controla, adică pe malul drept al Nistrului. De asemenea, propunerea Chișinăului de a organiza urnele mobile în raioanele de est ale Republicii Moldova a fost respinsă de regimul separatist. Chișinăul bănuiește că abordarea Tiraspolului are intenții de manipulare și este influențată din exterior, făcând o aluzie la Rusia, fără a o menționa.

Intenția regimului separatist pare a fi o provocare inspirată de Moscova. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova, a exprimat deja că referendumul organizat de autoritățile moldovenești este discriminatoriu în raport cu cetățenii regiunii transnistrene, care nu sunt vizați. Prin urmare, un referendum transnistrean privind integrarea europeană a Republicii Moldova constituie o provocare hibridă, cel mai probabil orchestrată de Rusia, pentru a compromite legitimitatea referendumului privind introducerea integrării europene în constituția moldovenească.

Tendințele de vot în regiunea transnistreană

Un referendum asupra vectorului european ar deveni al optulea organizat în regiunea transnistreană, unde ultimul referendum din septembrie 2006 s-a soldat cu sprijinul a circa 97% dintre participanți (78,6% sau mai mult de 300.000 dintr-un total de 389.000 de persoane) în favoarea independenței și aderării ulterioare la Rusia. Depopularea regiunii din ultimii 15 ani face ca numărul alegătorilor să scadă brusc. În 2021, la ultimele alegeri pentru funcția de lider al regiunii transnistrene, la urne au participat 144.000 de mii de persoane, adică mai puțin de jumătate din numărul participanților la referendumul din 2006.

Potrivit datelor oficiale de la Chișinău, numărul persoanelor din regiunea transnistreană cu buletine de identitate este de 299.898 persoane (336,116 mii de persoane dețin pașapoarte), dintre care toți cei cu vârstă eligibilă pot participa la alegerile moldovenești. La ultimele exerciții electorale din Republica Moldova, mai puțin de 50.000 de cetățeni din regiunea separatistă au participat la procesele electorale din Republica Moldova. Astfel, în 2021, aproximativ 29.000 de persoane din regiune și-au exercitat votul la alegerile parlamentare anticipate, în scădere față de 32.000 de cetățeni din turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020 și 37.000 de persoane la alegerile parlamentare din 2019.

Dacă referendumul constituțional al Republicii Moldova va fi organizat și pe teritoriul transnistrean, atunci există o mare probabilitate ca aproximativ 140.000 de alegători din regiune să poată influența rezultatul referendumului. Ca urmare, aproximativ 140.000 de persoane din regiunea transnistreană vor vota împotriva includerii vectorului european în Constituția Republicii Moldova. Mulți dintre aceștia au susținut aderarea regiunii la Rusia în 2006.

Trei scenarii principale care se pot derula în legătură cu referendumul transnistrean asupra vectorului european al Republicii Moldova pot include următoarele variante: 1) o situație de cacealma ("bluff"); 2) un referendum cu rezultat simbolic anti-UE în 2024; și, 3) un referendum organizat înainte de alegerile parlamentare din 2025.

Scenariu 1. Intenții de referendum nematerializate.

Anunțul făcut de regiunea transnistreană poate avea rolul unui cacealm pentru dezarmarea Chișinăului. Refuzul legitim al Chișinăului de a nu organiza referendumul în regiunea transnistreană este deja folosit de propaganda oficială rusă pentru a discredita legitimitatea referendumului constituțional. Aceeași narațiune este folosită și de Moscova atacând decizia autorităților moldovenești de a reduce secțiile de votare pentru diaspora rusă de la 17 în timpul alegerilor prezidențiale din 2020 la 2 în 2024. Un astfel de scenariu ar însemna că provocarea privind intenția unui „referendum transnistrean” cu privire la Constituția Republicii Moldova și a vectorului său european urmărește strict un scop de manipulare mediatică.

Scenariu 2. Un referendum paralel cu drept de “veto” geopolitic simbolic până la finele lui 2024.

Dat fiind faptul că referendumul constituțional al Republicii Moldova are loc în câteva zile (pe 20 octombrie), nu este fezabil ca regimul separatist să organizeze un referendum paralel în aceeași zi. Acest lucru necesită comunicare și pregătire logistică. Din acest punct de vedere, un referendum transnistrean privind integrarea europeană poate avea loc până la sfârșitul anului 2024, imediat după referendumul organizat de autoritățile moldovenești și în funcție de rezultat. Dacă guvernul de la Chișinău nu reușește să valideze referendumul, atunci Tiraspolul nu are nevoie de un referendum alternativ pe același subiect. În caz contrar, regiunea transnistreană ar putea fi motivată să organizeze propriul referendum încă din 2024 pentru a obține un veto geopolitic simbolic împotriva integrării europene. Acest lucru i-ar permite Tiraspolului să pedaleze ideea că, dacă Republica Moldova vrea să adere la UE, atunci o poate face și fără regiunea transnistreană.

Scenariu 3. Referendum transnistrean înainte de alegerile parlamentare din vara lui 2025.

Indiferent de rezultatul referendumului constituțional al Republicii Moldova, Tiraspolul ar putea decide să organizeze un referendum alternativ pe vectorul european în 2025. Un astfel de orizont de timp ar aduce beneficii regiunii separatiste, iar Rusia, care se află mai degrabă în spatele acestei idei, să influențeze electoralul moldovenesc. Chiar dacă alegerile prezidențiale din 2024 vor avea un impact asupra dispoziției politice din Republica Moldova, alegerile parlamentare din cara lui 2025 au o valoare mai mare pentru Rusia. Un referendum asupra vectorului european al Republicii Moldova poate fi util forțelor politice eurosceptice și/sau pro-ruse care se vor afla într-o competiție acerbă cu actualul partid de guvernământ de la Chișinău (Partidul Acțiune și Solidaritate). Un eventual referendum transnistrean poate deveni un instrument de o importanță sporită pentru calculele rusești, dacă Maia Sandu va reuși să rămână în funcție.